Soluţiile posibile pentru problemele declanşate de francul elveţian
Dimensiune font:
Am participat în Comisia buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor la o discuţie pe tema evoluţiei francului elveţian la care au participat reprezentanţi ai BNR, Asociaţiei Române a Băncilor, patronate, organizaţii ale clienţilor. Discuţiile au fost foarte vii şi fiecare parte şi-a susţinut cu argumente poziţiile.
Astfel, BNR a arătat că ponderea creditelor în franci elveţieni din totalul creditelor în România este de 4,66%. BNR a subliniat că nu îşi poate asuma intervenţia în relaţia contractuală bancă-client. Problema care se pune este cine plăteşte pierderea, respectiv banca, clientul sau ambele şi în ce proporţie. De menţionat, de exemplu, că patru bănci ar da faliment dacă s-ar face conversia la cursul din data acordării creditului, conform BNR.
S-a desprins ideea că băncile sunt interesate să discute cu asociaţiile care reprezintă clienţi cu credite în franci elveţieni, pentru a găsi formule fezabile şi convenabile pentru ambele părţi. Din cele 14 bănci care au acordat credite în CHF, unele deja au venit cu propuneri concrete pentru clienţii proprii.
E important ca pentru persoanele afectate acum de această evoluţie a cursului francului să nu se creeze o stare de iluzie, de aşteptare că statul va găsi formula magică de salvare. Posibilitatea statului de a interveni în economia de piaţă, mai ales într-un contract dintre două părţi, este minimală. Soluţia ideală este ca băncile şi clienţii să ajungă la soluţii punctuale, suportabile pentru ambele părţi. Iar statul trebuie să se asigure că băncile nu impun condiţii abuzive.
În acest context, PNL a propus adoptarea legii falimentului personal, care este o soluţie pe termen lung şi care este valabilă pentru toţi românii care au credite şi au dificultăţi, nu numai pentru cei care au credite în franci. Eu am cerut în Parlament încă de acum un an să se urgenteze adoptarea acestei legi. PSD a tot amânat introducerea legii pe ordinea de zi, Ponta a uitat de această promisiune din campanie, aşa cum a uitat şi de autostradă şi de multe altele. Iată că acum se va dezbate în comisia juridică această lege, iar la începutul săptămânii viitoare va fi o sesiune extraordinară a Parlamentului convocată de PNL, pentru a adopta legea.
Partea foarte bună a unei astfel de legi este că băncile vor fi forţate, indirect, să găsească soluţii pentru clienţi, pentru că nu vor să aibă un portofoliu mai mare de clienţi insolvabili. Sigur că nu este de dorit ca mulţi oameni să ajungă să apeleze la această procedură a falimentului personal, dar îi va proteja atunci când nu vor mai avea posibilitatea de a returna creditul. Astfel, debitorii de bună credinţă vor putea să beneficieze de un plan pe o perioadă limitată de timp (s-a propus 5 ani) în care vor fi protejaţi de sechestru şi vor returna din credit o proporţie acceptabilă din veniturile actuale. Detaliile exacte urmează să stabilească în dezbaterile din Parlament.
Am constatat în ultimele zile că s-a indus în rândul opiniei publice de către unii politicieni şi analişti o stare iluzorie şi de aşteptare foarte mare din partea statului care trebuie să găsească o formulă de ajutorare a debitorilor. Concluzia desprinsă la discuţia avută în Comisia finanţe, buget, bănci este că nu sunt soluţii minune salvatoare, oricât ne-am dori cu toţii acest lucru. Sunt convins că vor fi în continuare aprige discuţii, cu poziţionări partizane de ambele părţi, dar nu ne va oferi nimeni un răspuns clar legat de cine ar suporta pierderea!
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau