Subfinanţările au sugrumat sportul în mediul rural- EXCLUSIV

Activităţile sportive din mediu rural sunt sugrumate din faşă, din lipsa unor locuri special amenajate pentru recreere. Acest lucru este semnalat şi de senatorul ieşean Victorel Lupu, care solicită Executivului să identifice o sursă de finanţare pentru bazele sportive începute în urmă cu aproape 10 ani şi blocate la jumătatea lucrărilor din cauza lipsei banilor. Demersul social-democratului este susţinut de foarte mulţi primari 

Investiţiile în sportul românesc pot fi traduse şi prin investiţii în sănătatea generaţiei de mâine, dat fiind că tot mai puţini tineri aleg să participe astăzi la orele de educaţie fizică prevăzute în programa şcolară. Acesta a fost motivul pentru care, în anul 2006, Guvernul a aprobat un amplu program de construcţie a 1.000 de baze sportive, puţine însă ajungând să fie finalizate până în prezent, blocarea lucrărilor fiind cauzată de lipsa finanţărilor. „În cadrul discuţiilor pe care le am cu primarii, o bună parte dintre aceştia au vorbit despre necesitatea de a se finaliza bazele sportive începute în urmă cu aproape 10 ani de zile, în baza Ordonanţei Guvernamentale 7/2006. Trebuie ţinut cont de faptul că acest act normativ a fost abrogat în 2013, proiectele fiind preluate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală. În judeţul Iaşi, 26 de administraţii locale au aplicat pentru obţinerea finanţării în vederea construirii unor astfel de baze sportive. O parte din acestea au reuşit să finalizeze investiţia, însă o parte mai au nevoie de fonduri”, punctează senatorul Victorel Lupu, care a solicitat sprijin financiar de la Guvern, astfel încât construcţiile începute şi lăsate să se degradeze din cauza lipsei de bani să fie finalizate. „Din păcate, aceste baze sportive nu au reprezentat o prioritate în cadrul alocărilor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală II, motiv pentru care am solicitat sprijinul Executivului pentru identificarea unei variante de finanţare, astfel încât investiţiile începute să poată fi duse la bun sfârşit”, explică social-democratul Lupu.

Unii primari iau calea Bucureştiului
Demersul parlamentarului este lăudat de primarii din teritoriu, o mare parte dintre ei având în plan ca după sărbători să ia şi ei calea Bucureştiului, pentru a bate la uşile ministerelor pentru bani. „Eu am început lucrările la baza sportivă din anul 2011, investiţia fiind de 500.000 de lei. Am realizat jumătate din acestea după care a trebuit să ne oprim, pentru că nu am mai primit finanţare. Având în vedere că a trecut atâta timp de când lucrările stau neterminate, noi am făcut o expertiză tehnică şi una financiară, pentru a vedea câţi bani ne mai trebuie să închidem acest proiect, din aceste studii ajungând la suma de 600.000 de lei”, explică Simion Ticu, primarul comunei Ciohorani. Acesta atrage atenţia supra faptului că investiţiile care sunt începute şi lăsate de izbelişte ajung să se degradeze, după care finalizarea lor ajungând să valoreze mai mult decât proiectul iniţial. Precizăm că în comuna Ciohorani este finalizat terenul de sport, însă mai trebuie făcute tribunele, vestiarele şi clădirea administrativă.
Situaţia este similară şi la Bălţaţi, acolo unde primarul se plânge că sportul a devenit o tradiţie în comuna pe care o conduce, dar nu are suficienţi bani pentru a le crea toate condiţiile oamenilor, pentru a-l practica. „Mă bucur să văd că domnul Lupu a ţinut cont de rugăminţile noastre şi ne-a dus mai departe problema cu aceste baze sportive. La mine în comună investiţia este începută în anul 2007 şi de atunci am fost de nenumărate ori la Bucureşti, în speranţa că voi găsi ajutor. Asociaţia Sportivă Gloria Bălţaţi are o tradiţie de peste 50 de ani, iar proiectul este justificat aici, numai să fie încheiat”, declară Vasile Aştefanei, primarul comunei Bălţaţi.

De cât să repare, mai bine construieşte
Printre primarii ieşeni care au aplicat pentru realizarea unei baze sportive se numără şi Dumitru Prigoreanu, din comuna Deleni, însă cazul lui este mai fericit, deoarece a reuşit să finalizeze toată investiţia din... buget propriu. „În primă fază am primit finanţări de la Guvern, după care acestea s-au sistat. Am făcut noi un calcul şi am văzut că ne ajungeau sute de milioane să conservăm baza sportivă, până ar fi venit restul de finanţare, motiv pentru care am făcut un efort şi am terminat proiectul din bugetul propriu. Un lucru clar am învăţat în tot acest timp: orice investiţie ai începe, dacă nu o termini şi o laşi în aşteptare, se va alege praful de ea”, a declarat primarul Prigoreanu pentru cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”.
Aşa cum era de aşteptat, în răspunsul primit la interpelarea senatorului se arată că prioritar pentru PNDL, etapa a doua, sunt proiectele de infrastructură rutieră şi de racordare a locuinţelor din mediul rural la reţeaua de apă şi canalizare, după care va veni rândul finanţării bazelor sportive. Totuşi, parlamentarul Victorel Lupu şi primarii din teritoriu nu se lasă bătuţi şi vor solicita în continuare identificarea unor variante pentru finalizarea acestor proiecte. Cu toţii mizează pe faptul că ar trebui încheiate în primul rând proiectele începute, după care să fie demarate altele noi. Anca BURNICHE
* * *
Unităţi Administrativ Teritoriale care au depus proiecte pentru realizarea unor baze sportive: Aroneanu, Balş, Balţaţi, Brăeşti, Butea, Ciohorani, Costuleni, Deleni, Dumeşti, Hălăuceşti, Hărmăneşti, Mirceşti, Mironeasa, Plugari, Prisăcani, Răducăneni, Româneşti, Ruginoasa, Sireţel, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruşi, Tomeşti, Ţibăneşti, Ungheni şi Victoria