Ţara cu 200 de proiecte europene neeligibile
Dimensiune font:
Ţara noastră a ajuns din nou de râsul Europei după ce nu a reuşit să atragă finanţare, prin programul Junker, pentru niciun proiect strategic de dezvoltare. Cu toate acestea, reprezentanţii Guvernului au întocmit peste 200 de proiecte, valoarea aproximată a acestora ridicându-se la fabuloasa sumă de 315 miliarde de euro. Pentru această situaţie cruntă politicienii cred că de vină este „criza experţilor în redactarea şi implementarea proiectelor europene”
România a ajuns de râsul Europei după ce a trimis documentaţia pentru 200 de proiecte, în speranţa că vor obţine finanţare prin planul Junker, însă niciuna din investiţii nu a primit girul europenilor. „Sunt peste 220 de operaţiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS), în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de ştiut că deja au fost angajate toate resursele, de peste 11 miliarde euro”, a transmis Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice.
Încă de la finalul lui 2014 au luat calea Comisiei Europene peste 200 de proiecte, care vizau construcţia de autostrăzi, realizarea unor instituţii de învăţământ, modernizarea termocentralelor şi reconsolidarea mai multor teatre, biblioteci şi muzee. Înşiruite pe mai bine de 33 de pagini, proiectele urmau să atragă peste 315 miliarde de euro din planul de investiţii Junker, însă acestea s-au dovedit a nu fi pe placul europenilor.
Citeşte şi Spitalul Regional de Urgenţe, o nebuloasă pentru autorităţile centrale
România şi criza experţilor în fonduri europene
Deşi nu mai este un mister pentru nimeni că România este codaşă la absorbţia fondurilor europene, toţi politicienii declară la unison că factorul principal care a dus la acestă situaţiei este „criza acută de experţi în redactarea şi implementarea proiectelor” cu finanţare nerambursabilă, prin care trece ţara noastră. „Este jenant că nu am putut atrage bani pentru niciun proiect strategic şi cred că acest lucru se datorează lipsei personalului care să ştie să scrie şi să implementeze astfel de investiţii. Nu spun că funcţionarii publici nu sunt buni în ceea ce fac, însă de această dată era nevoie de personal cu expertiză în domeniul finanţărilor, care să ştie să redacteze proiecte şi să ducă la bun sfârşit astfel de investiţii”, explică senatoarea de Iaşi Mihaela Popa, precizând că ar fi fost necesar ca la stabilirea acestor proiecte depuse spre finanţare prin programul Junker să se implice activ Guvernul, Parlamentul şi societatea civilă.
În altă ordine de idei, deputatul Gheorghe Emacu atrage atenţia şi asupra condiţiilor mult prea stricte pe care reprezentanţii Uniunii Europene le impun, ceea ce scade drastic şansa ţării nostre de a accesa fonduri. „Cred că această neagră statistică se datorează pe de o parte slabei calităţi a modului în care sunt întocmite proiectele, fiind vorba de superficialitate sau de necunoaştere, pe de altă parte trebuie vorbit despre sistemul mult prea complicat, căruia românii nu-i pot face faţă”, susţine uneperistul ieşean. Acesta atrage atenţia şi asupra faptului că Uniunea Europeană nu este „o mamă darnică” pentru români, aşa cum ne-am obişnuit să credem, ci un organism la care statele membre cotizează permanent. „Consider că Executivul, prin miniştri de resort, şi reprezentanţii români din Parlamentului European ar trebui să fie mai insistenţi atunci când vine vorba de susţinerea proiectelor strategice pentru ţara nostră...”, conchide Emacu, precizând că au dăunat credibilităţii României şi schimbările politice făcute la cererea străzii, care însă s-au dovedit a fi dezastroase, dacă stăm să analizăm activitatea „profesioniştilor” de Bruxelles care alcătuiesc Guvernul Cioloş. Anca BURNICHE
* * *
200 de proiecte au luat calea Comisiei Europene din România, însă nici unul nu a fost declarat eligibil
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau