Trecerea la moneda euro, tot mai iluzorie

 * rata inflaţiei în România va ajunge la 4,5% anual, în condiţiile în care, conform tratatului de aderare, nu o poate depăşi cu mai mult 1,5% pe cea a celor mai performante state, deficitul bugetar pe primele două luni este de 0,59% şi indică faptul că se va depăşi 3%, cât prevede acordul, iar datoria publică a crescut anul trecut cu 5,5 miliarde euro

Cu mult timp în urmă, atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, guvernele de atunci considerau ca realistă pentru aderarea la zona euro o perioadă de aproximativ zece ani de la aderare. Succesivele guverne au tot amânat această aderare, considerând că România nu este pregătită să adere la moneda unică europeană.

Mai nou, guvernul condus de Viorica Dăncilă a hotărât să creeze o nouă Comisie Naţională pentru trecerea la moneda euro, a cărei primă reuniune va avea loc în data de 12 aprilie. Din comisie fac parte reprezentanţi ai guvernului, parlamentari, reprezentanţi ai BNR şi diferiţi economişti. Scopul declarat al înfiinţării comisiei este urgentarea procesului de aderare la moneda unică europeană.

În replică la acţiunea primului ministru, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a trimis ieri către aceasta o scrisoare deschisă în care îşi exprimă neîncrederea în capacitatea guvernului de a se îndrepta în direcţia dorită - aderarea la euro. Liderul liberal a acuzat faptul că România nu poate adera la euro datorită politicilor economice ale actualei coaliţii guvernamentale. În ţara noastră, rata inflaţiei va ajunge la 4,5% anual, în condiţiile în care, conform tratatului de aderare, nu o poate depăşi cu mai mult 1,5% pe cea a celor mai performante state, deficitul bugetar pe primele două luni este de 0,59% şi indică faptul că se va depăşi 3%, cât prevede acordul, datoria publică a crescut anul trecut cu 5,5 miliarde euro (va duce în viitor datoria externă la peste 2/3 din PIB cât prevede tratatul), normele de îndatorare au ajuns la 4,40% pe an şi sunt peste standardele tratelor, iar preţurile trebuie să fie stabile pentru o perioadă lungă de timp. Ludovic Orban a concluzionat că „în contextul menţinerii aceloraşi politici economice ale guvernului, nu avem încredere că guvernul PSD-ALDE este pregătit să înceapă cu adevărat procesul de aderare la zona Euro. Uitându-ne la ceea ce aţi făcut până acum şi la criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră şi guvernul pe care îl conduceţi nu aveţi acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceţi este unul pur propagandistic”.

Pe lânmgă remarcile liderului liberal, oarecum corecte, trebuie subliniat faptul că peisajul nu este totuşi suficient de bine clarificat. Recent, în legătură cu nou înfiinţata Comisie Naţională de aderare la euro, guvernatorul BNR Mugur Isărescu îşi exprima surprinderea faţă de necesitatea unei noi comisii, în condiţiile în care există deja una. Răspunsul e simplu... Este mai uşor să dai vina pentru nerealizări pe „greaua moştenire” pe care ţi-au lăsat-o cei din fosta comisie (ca şi cum nu au fost numiţi de aceleaşi partide aflate la putere).

Noua Comisie ar mai trebui privită şi din perspectiva presiunilor pe care actualul guvern le face asupra BNR pentru a scăpa de răspunderea efectelor nedorite provocate de măsurile mult prea populiste din programul de guvernare. Era evident pentru oricine că majorările salariale fără noimă şi strategie, renunţarea la orice politică de investiţii mai ales în infrastructură şi fără o creştere a productivităţii muncii, ori a producţiei interne care să acopere cererea, mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la inflaţie, deprecierea leului, creşterea deficitului bugetar şi a deficitului comercial. Prin urmare, ţapul ispăşitor poate fi găsit Mugur Isărescu. Iar dacă România nu aderă la euro, tot conducerea BNR poate fi scoasă vinovată. Daniel-Valeriu BOBOC