Voturile se numără în kilometri de asfalt

Interesele politice pot dinamita proiectele pentru refacerea infrastructurii judeţene * liberalii şi social-democraţii îşi dispută modul de prioritizare a investiţiilor * ambele tabere caută să-şi avantajeze proprii primari

Fondurile publice pentru refacerea infrastructurii judeţene se alocă în mod discreţionar, criteriul politic fiind definitoriu. Atât liberalii, cât şi social-democraţii încearcă să-şi favorizeze primarii din judeţ având în vedere rolul important al edililor în mobilizarea cetăţenilor la vot la alegerile prezidenţiale. În decembrie 2013, Consiliul Judeţean (CJ) a aprobat în unanimitate un masterplan de transport prin care au fost prioritizate investiţiile în reţeaua de drumuri. Liderii PSD din CJ au acuzat ieri, 14 iulie, că principalele trei drumuri (intitulate „axe”) au fost stabilite pe criterii politice. În acelaşi timp, consilierii PSD au venit cu o propunere care modifică substanţial masterplanul cu introducerea a opt drumuri pe care le-au denumit „subaxe”. Cele opt drumuri nu exclud axele liberalilor, dar înlocuiesc tronsoane de drum complementare propuse de conducerea CJ la sfârşitul anului trecut.

PNL are axe liberale, PSD subaxe sociale

Cele opt propuneri ale PSD tranzitează 30 de comune, iar în 24 (80%) dintre acestea social-democraţii au avut votul majoritar la alegerile europarlamentare. În restul de şase comune, conduse de primari PNL, diferenţa la vot a fost doar de câteva procente în favoarea liberalilor. „Este în mod clar o tuşă politică puternică dată de PSD acestui masterplan pentru a-şi avantaja primarii şi pentru a-i deprecia pe cei din opoziţie”, a comentat preşedintele CJ, Cristian Adomniţei. În schimb, liderul de grup al consilierilor PSD, Cristian Stanciu, a subliniat că modificarea masterplanului are la bază eficientizarea acestuia. „Nu ne delimităm de masterplan. Noi l-am completat şi optimizat, sunt completări necesare pentru o abordare organizată a drumurilor judeţene”, a menţionat Stanciu. Masterplanul din decembrie 2013 a stabilit trei drumuri principale care tranzitează 25 de comune, 15 dintre acestea fiind conduse de primari liberali, şase de PSD, iar patru de PDL. „Masterplanul din decembrie 2013 nu are nicio ingerinţă politică în el, ci realmente este oglinda nevoilor de reparaţii a infrastructurii”, a susţinut Adomniţei. Social-democraţii nu au contestat cele trei axe propuse pentru finanţare de „partea liberală” a CJ.

PSD câştigă pe termen scurt

Diferenţa majoră între cele două propuneri este sursa de finanţare. Pe termen scurt, PSD este partidul care câştigă, în condiţiile în care fondurile necesare, de circa 50 milioane euro, vor fi asigurate printr-un credit bancar şi din excedentul bugetar al CJ din anii trecuţi. În schimb, „axele liberale” ar urma să se realizeze cu fonduri de la Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2014 - 2020, necesarul fiind de 120 milioane euro. În cel mai bun caz, proiectele ar putea fi depuse spre sfârşitul acestui an, iar contractele de finanţare semnate în prima jumătate a anului 2015, în timp ce lucrările ar putea fi demarate la orizontul anului 2016. În prezent, nici acordul de parteneriat între România şi Uniunea Europeană nu a fost semnat, acest lucru însemând că nu au fost stabilite în mod concret liniile de finanţare, existând riscul ca „axele liberale” să nu primească fonduri. Proiectul PSD, care va fi supus aprobării în şedinţa ordinară de astăzi, prevede o alocare de aproape 500.000 euro pentru întocmirea studiilor de fezabilitate în cazul celor opt „subaxe sociale”. În această situaţie, licitaţia de lucrări ar putea fi lansată până la alegerile prezidenţiale, lucru care ar constitui o garanţie politică pentru primari.

 

„Axele liberale” au o lungime totală de peste 220 km şi o valoare estimată a lucrărilor de circa 120 milioane euro. Alături de acestea, Cristian Adomniţei a mai propus o listă de drumuri complementare, pe care, ieri, a intervenit PSD şi a modificat-o. „Subaxele sociale” ajung la 190 km şi au o valoare estimată de 50 milioane euro.