Freamăt în „cuptoarele“ din folie de la Târgu Frumos

Fiecare bucată de pământ de lângă casele din oraşul Târgu Frumos este valorificată la maximum * proprietarii au solarii pe structuri de lemn sau metal în care cultivă legume şi zarzavaturi * nu există lună în care din „halele“ de plastic să nu iasă câte ceva de dus la piaţă * cei mai mulţi cultivatori sunt lipoveni, dar asta nu este o regulă * zeci de fermieri din zonă fac parte din Asociaţia Producătorilor de Legume – „Ecoleg“, care va deveni în scurt timp o cooperativă pentru a se putea adapta mai bine la noile prevederi legislative şi pentru a putea negocia mai bine cu marile lanţuri de magazine

De sus, casele din jurul oraşului Târgu Frumos par nişte melci care au lăsat în urmă şiruri de solarii. În zeci de ani, construcţiile albicioase au devenit „brandul“ celei mai mari comunităţi de ruşi lipoveni din judeţul Iaşi. Au învăţat din generaţie în generaţie să facă bani din pământ, cultivând legume şi zarzavaturi. Abilităţile maeştrilor lipoveni au fost copiate şi de românii din jur, iar acum la Târgu Frumos aproape orice casă are în curte un solariu. Poate şi pentru că sunt atât de mulţi, puţini sunt cei care vorbesc despre „cuptoarele“ din jurul caselor.

Locul în care hainele ponosite capătă viaţă FOTO

Am dorit să aflăm cum este prima lună din an pentru cei a căror viaţă se învârte în jurul solariilor. „M-am născut cu gogoşarul în mână!“, ne spune zâmbind din ochii albaştri gospodarul lipovean care ne-a deschis poarta. Are deja ceapă la piaţă, iar în scurt timp pe tarabele din Iaşi, dar nu numai, vor ajunge salata şi spanacul produse în solariile sale din câmp şi din spatele casei. „În 2011, am făcut un solariu ca la carte printr-un proiect european. Am amenajat 1.500 de metri pătraţi şi tot proiectul m-a costat 1,5 miliarde de lei vechi. Pe lângă acest solariu din spatele casei, mai am construite altele pe structură de lemn, dar în câmp“, ne spune lipoveanul, care ne explică şi cum trebuie să fie un solariu rezistent: „trebuie să aibă o structură metalică  specială, care poate rezista la vânt de 130 -160 de km/h. Ai nevoie şi de o folie rezistentă, care poate ajunge la o durată de viaţă chiar şi de un deceniu. Structura foliei protejează solariul de insecte, iar lumina este difuzată în aşa fel încât să ajungă şi la baza plantei. Înainte, în spatele casei am avut solariu pe structură de lemn, iar după ce l-am făcut pe cel nou s-a văzut diferenţa“.

EXCLUSIV - FOTO Bijuterii pe două roţi la Eurobike 2015

Are nevoie de lumina soarelui, apa pământului, îngrăşământ natural şi putere de muncă. Foloseşte 50 de tone de apă doar pentru sera din spatele casei, într-o lună. Şi anul acesta va avea aceeaşi marfă: ardei, gogoşari, roşii, castraveţi, conopidă, varză. „Soţia merge cu marfa la piaţă. Facem şi noi cât putem. Copiii mei au plecat în lume. Nici nu se gândesc să ducă mai departe această tradiţie. E multă muncă şi când tragi linie, nu rămâne mare lucru. Câteodată mă bate gândul să plec şi eu în lume“, spune  lipoveanul, care are proaspătă în memorie amintirea unui an nu tocmai uşor. „2015 nu a fost un an bun. Am avut şi secetă, iar apoi ne-a bătut şi gheaţa, cu vânt puternic, care ne-a distrus munca. După ce am făcut hârtiile pentru despăgubiri au început discuţiile: că nu am făcut actele cum trebuie şi nu am primit niciun ban“, afirmă dezamăgit lipoveanul.

O altă constatare a gospodarului îi vizează pe clienţi. „Eu vând produsele la angro în CUG, într-o piaţă din Iaşi, dar vin unii clienţi de-ai mei şi la poartă şi-mi iau marfa direct de acasă. Mai ales în piaţă am observat că lumea refuză orice produs care este un pic lovit sau pârlit. Oamenii vor roşii lucioase şi cumpără numai de alea, aşa s-au învăţat“, explică lipoveanul.

Tot în piaţă, dar în cea din Târgu Frumos, am găsit-o şi pe mătuşa Agripina. Pe un colţ de tarabă vindea legături subţiri de spanac, salată, pătrunjel, mărar şi ceapă. „Sunt de la noi din grădină. Nu mă mai duc cu marfă la Iaşi de vreo 12 ani, că nu prea mai pot să merg atât de departe, dar toată viaţa numai asta am făcut: am dus zarzavat la piaţă, asta fac şi la bătrâneţe. La câmp nu stai niciodată!“, spune lipoveanca zâmbind.

Două lumi pe aceeaşi glie FOTO

De ani buni, legumicultorii din Târgu Frumos au înţeles că doar uniţi pot fi mai puternici. Au înfiinţat Asociaţia Producătorilor de Legume „Ecoleg“, care a ajuns la 65 de membri, 95% dintre aceştia fiind lipoveni. „Principala necesitate a membrilor asociaţiei este stabilitatea legislativă. Ne trebuie o lege care să stimuleze forma de asociere şi sprijinirea reală a legumicultorului. Statul nu trebuie să vadă în acesta doar o sursă de venit la buget prin taxele pe care i le impune, ci ar trebui ca guvernanţii să calculeze ceea ce aduce fermierul la buget prin plata taxelor generate de activitatea sa“, explică Eugen Feodorov, directorul Asociaţiei Producătorilor de Legume din Târgu Frumos  – „Ecoleg“.

O altă problemă semnalată de reprezentantul agricultorilor din Târgu Frumos ar fi lipsa de stimulare a tinerilor în acest sector de activitate. „Statul vrea ca tinerii care devin fermieri să fie în principal plătitori de taxe şi nu să le sprijine cu adevărat afacerea, care oricum, ulterior, este aducătoare de plus valoare pentru comunitate şi de bani la buget. Cred că durerea cea mai mare a celor care au rămas în ţară este că nu sunt stimulaţi şi sunt percepuţi doar ca nişte plătitori de taxe dintr-un venit care nu este stabil, ci influenţat de foarte mulţi factori“, afirmă directorul „Ecoleg“. Pentru că fermierii sunt la începutul unui nou exerciţiu financiar european şi au apărut unele modificări în legislaţie, reprezentanţii forului au menţionat că vor începe demersurile pentru ca asociaţia să fie transformată într-o cooperativă.

Astfel, cei care fac parte din „Ecoleg“ să poată accesa fonduri structurale, dar şi stimulentele financiare pe noul exerciţiu financiar. Totodată, prin cooperativă ar putea negocia mult mai uşor cu hipermarketurile pentru a distribui mărfuri pe rafturile marilor magazine.

În timp ce unii legumicultori îşi pun speranţa în apariţia, la Leţcani, a Parcului Agroindustrial TransAgropolis, directorul Asociaţiei Producătorilor de Legume din Târgu Frumos  – „Ecoleg“ susţine că investiţia nu este atât de utilă, cel puţin pentru cei pe care îi reprezintă. „Spaţiul e unul mic, iar pentru producătorii de la Târgu Frumos nu este de ajutor, Ei au interesul ca marfa să ajungă proaspătă la raft, iar dacă noi o ducem în depozit riscăm să avem pierderi. Cred că cel mai bine era dacă în zonă se amenaja o piaţă angro de legume modernă“, spune Eugen Feodorov.

8,03%
Acesta este procentul de ruşi lipoveni din Târgu Frumos, potrivit datelor de la recensământul din 2011.


Pe fondul migraţiei puternice şi al natalităţii scăzute, populaţia oraşului Târgu Frumos s-a redus simţitor. Potrivit ultimului recensământ, în localitate erau înregistrate 10.475 de persoane, din care 841 erau ruşi lipoveni.


Consiliul Judeţean Iaşi a amenajat, prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina – Republica Moldova 2007-2013 – Măsura - „Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii în zonele urbane şi rurale“, parcul agroindustrial TransAgropolis. Beneficiarii sunt producători şi firme din domeniul agricol din judeţul Iaşi, raioanele Ungheni, Făleşti din Republica Moldova, şi regiunea Vinnytsa din Ucraina. Proiectul vizează un spaţiu de producţie principal destinat - spaţiu pentru linii de procesare şi prezentare şi un Centru Suport Afaceri. Valoarea totală a proiectului a fost de 25,8 milioane de lei, din care contribuţia beneficiarului a fost de 13,7 milioane de lei. Investiţia nu este funcţională încă, deoarece Consiliul Judeţean are în derulare o licitaţie pentru mobilier, programată pentru prima parte a lunii februarie.