Iaşul e o capitală culturală europeană!

  * şefii instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean au fost prezenţi zilele trecute la deschiderea primului stand al Iaşului de la Târgul Naţional de Turism * dacă oferta turistică a lipsit cu desăvârşire, la Romexpo s-a făcut lobby pentru ca Iaşul să fie declarat capitală culturală europeană * în opinia poetului Emil Brumaru, brandul Iaşului este femeia * standul judeţului Iaşi nu s-a bucurat nici de legende, nici de costume populare * în schimb, a avut parte de o deschidere oficială care i-a adunat la un loc pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, Beatrice Rancea, manager la Opera Naţională din Iaşi, Ioan Holban, directorul Teatrului „Luceafărul”, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti sau poetul Emil Brumaru
 

Curiozitatea jurnalistică şi mândria locală ne face să plecăm cu noaptea în cap spre Bucureşti, acolo unde judeţul Iaşi participă pentru prima oară cu un stand în cadrul Târgului Naţional de Turism. Părăsim destul de repede Iaşul bombardat de marile lucrări de modernizare şi traversăm jumătate de ţară, ocazie cu care România ni se desfăşoară în colţuri de poveste, mii de hectare de pământ sterp înşirat de-a lungul străzilor, oraşe curate, caractere diferite sau servicii mizerabile. O ţară pe care ai descoperi-o şi nu prea. După două benzinării cu preţuri de mall, facem oprirea de 30 de minute la Popasul Tâmboieşti, de la Râmnicu Sărat, unde, după servirea câtorva ciorbe la suprapreţ, întreaga garnitură de ziarişti acuză stări de greaţă. Ajungem cu bine însă la Bucureşti şi ne cazăm la Rin Grand Hotel din Vitan, un colos cu limuzină Hummer în poartă, a dinamovistului Ionuţ Negoiţă. În dreapta, „Delta Văcăreştiului”, în spate complexuri comerciale şi centrala termoelectrică, iar în celălalt capăt al oraşului, Romexpo. Ne desfacem bagajele la repezeală în camerele de 120 de euro pe noapte şi ne îmbarcăm pentru a ajunge spre locul în care Iaşul încearcă să repare puţin din prea multa gâlceavă instituţională şi prea puţina întoarcere către identitatea capitalei de drept a Moldovei.

Judeţul Iaşi, întrecut în oferte de comuna Miroslava

Scăpăm din traficul infernal al Capitalei, iar accesul la pavilioanele Romexpo ne mai ia vreo 20 de minute până ce două reprezentante din partea CJ Iaşi catadicsesc să îşi facă apariţia, îmbrăcate precum precupeţele în zi de nuntă, cu costume lucioase, de un gri metalizat. Standul Iaşului este unul gri, persoanele care îl deservesc sunt rigide, fără zâmbet, într-o abordare funcţionărească. În afara standului judeţului Iaşi, amplasat lângă cel al Ţinutului Secuiesc, avem plăcuta surpriză să descoperim şi standul comunei Tătăruşi, amplasat într-un cort chiar la intrare în Romexpo, cu o ofertă de produse tradiţionale, de la ţuică, sarmale, şuncă şi cârnaţi, stand reprezentat de primar, viceprimar şi alţi angajaţi ai primăriei îmbrăcaţi în straie populare, dar şi standul comunei Miroslava, aflat la a doua participare în cadrul târgului. „Am venit a doua oară pentru a ne reprezenta comuna, pentru că avem lucruri interesante şi unice de arătat, precum rezervaţia naturală Valea lui David, palatul Olgăi Sturdza, pădurea de stejar roşu, dealul de la lutărie, muzee etnografice aproape în fiecare sat sau biserici din lemn, locuri care trebuie vizitate pentru a ne aminti de copilărie, de rădăcini, chiar dacă suntem în coasta Iaşului, la doar 4 kilometri. Mulţi dintre vizitatori ne întreabă unde este Miroslava, iar noi le spunem că lângă Iaşi, care este un oraş cultural”, ne spune Corina Daraban, consilier la Primăria Miroslava.

Preambul pentru titlul de capitală culturală europeană

Standul judeţului Iaşi nu s-a bucurat însă nici de legende, nici de costume populare. În schimb, a avut parte de o deschidere oficială care i-a adunat la un loc pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, Beatrice Rancea, manager la Opera Naţională din Iaşi, Ioan Holban, directorul Teatrului „Luceafărul”, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti sau poetul Emil Brumaru, care nu prea înţelegea rolul său la acest târg. „Eu pe drum l-am întrebat pe Adomniţei: Bine domnule, vine directorul Operei, al teatrului, eu ce treabă am în toată povestea asta?”, îşi exprima poetul confuzia, spulberată repede de ministrul Daniel Barbu. „Ieşenii sunt mai mari decât propriul lor oraş, adică nu îi încape, şi avem aici de faţă două exemple foarte diferite, dar la fel de grăitoare: pe cel mai mare poet român în viaţă, în opinia mea, Emil Brumaru - şi eu mă simt emoţionat că l-am citit de când eram adolescent, şi îl mai avem pe Cristian Adomniţei, un om de stat, un creator de politici publice. Iaşul e o capitală, nu o capitală de judeţ, nu una provincială sau regională, ci o capitală culturală europeană”, a declarat Daniel Barbu, ministrul Culturii. Practic, standul Iaşului la acest târg naţional de turism nu a fost altceva decât preambul înaintea mult râvnitei titulaturii de capitală culturală europeană, fără a avea prea mult de-a face cu vreo promovare turistică. Lucru recunoscut, de altfel şi de actorul Ion Caramitru, fost ministru al culturii: „Cred că această apropiere de titulatura de capitală culturală europeană să se lipească rapid şi irevocabil de Iaşi, şi cu ocazia acestui stand turistic”.

Fenechiu s-a alăturat la poza de grup

În timp ce standurile celorlalte zone geografice din ţară, şi nu numai, erau îmbibate de repere tradiţionale, standul Iaşului a fost reflectat mai mult prin prisma participanţilor care au reprezentat câte o instituţie. Mai mult, capul de afiş al prezentării ofertei turistice nu a ţinut cont de bogata zestre a monumentelor, ci mai mult de investiţii, ilustrate prin ansamblul Palas, Aeroportul Internaţional, spaţii expoziţionale – Centrul Expoziţional Moldova şi infrastructură, componente ilustrate ideatic cu imagini de pe internet. „Ideea de a promova Iaşul mi se pare bună întotdeauna. Avem obligaţia de a promova ceea ce avem, pentru că de asta ne-au ales oamenii, pentru a face câte ceva. Consider că obligaţia mea, ca ministru al Transporturilor, ieşean fiind, este aceea de a facilita accesul turiştilor, al oamenilor de afaceri, al celor care vor să viziteze Iaşul. Pentru asta trebuie să dezvoltăm infrastructura şi cred că este obligaţia mea ca în acest mandat să rezolv cât mai mult din această problemă”, a spus ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu. Pe tot parcursul alocuţiunilor celor prezenţi la standul Iaşului, vecinii din Ţinutul Secuiesc nu au prididit să pună în funcţiune maşina de făcut bule de săpun, care s-au împânzit peste tot. O prezenţă insolită a fost cea a preşedintei Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, Corina Martin. Cu un şarpe de pluş ce-i înconjura trupul destul de robust, distinsa doamnă a făcut furori printre participanţii de sex masculin, cel mai afectat fiind Emil Brumaru, care şi-a înecat melancolic privirile în decolteul generos al acesteia. Corina Martin a făcut apel, în a doua calitate a sa, de preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România, ca Iaşul să se alăture acestei structuri pentru a-şi face mai vizibilă oferta turistică.

Brandul Iaşului - femeia

Poetul Emil Brumaru, „directorul şcolii de bune maniere literare din Iaşi”, a fost declarat cel mai mare poet român în viaţă, iar scriitorul Dan Lungu, „cel mai mare scriitor la ora actuală”. Din acest punct de vedere, oferta de complimente a fost mai bogată decât cea turistică. „Iaşul are, într-adevăr, câteva zvâcuri, mai ales în ultimul timp, cu Opera, un teatru care, probabil incitat de Operă, va începe să fie mai interesant, un oraş frumos, vă asigur, cu toate străzile desfundate. Când intri în Iaşi te izbeşte un miros de tei. Cu toate astea, este un oraş cu un iz dulce şi are ceva foarte senzual, din punctul meu de vedere”, a spus Emil Brumaru. Ce iubeşte poetul Brumaru cel mai mult la Iaşi? „Cred că femeile, elevele aş putea spune chiar. Trebuie să ştiţi că pe strada mea, eu fiind poetul de pe Cuza Vodă, trec toate elevele de la Colegiul Naţional Octav Băncilă, ori cu flaute, ori cu violoncele, ori cu nişte suluri de hârtie de-ţi dau impresia că sunt nişte mitraliere, care acuşi se îndreaptă spre tine. Femeile foarte frumoase, cred că în Iaşi, ca oriunde de altfel, sunt cam invizibile, în sensul că umblă în maşini, cu geamuri gri, nu le vezi. Doar dintr-o întâmplare fericită sau într-o beţie cumplită pe la vreo bombă, pe undeva, să dai peste una din aceste frumoase femei şi minunate piţipoance ale Iaşului. Să ştiţi că eu sunt prietenul piţipoancelor pe facebook, sunt prietenul mămicilor pe facebook. Îmi plac femeile, pentru că au farmecul lor, mai ales când vorbesc agramatical. E un deliciu, întrucât crează un umor involuntar grozav”, ne-a mai spus Emil Brumaru, definind astfel un târg la care Iaşul a fost reprezentat măcar prin spiritul unora dintre aceşti unici concitadini şi mai puţin prin expunerea valorilor care ar putea defini o ofertă turistică. (Nelu Păunescu)