Victor Sandu (52)

Dimensiune font:

Inventator de România: „Viitorul este să ne întoarcem la natură!“

| 01-10-2016 05:00

  „Microbul cunoaşterii”, munca şi perseverenţa sunt elementele care „compun” inventatorul. Combinate, acestea dau naştere oamenilor din laborator, cei care nu îşi ghidează activitatea în funcţie de avantajele financiare pe care le pot obţine, ci din potrivă, în funcţie de aportul pe care îl pot aduce comunităţii. Printre aceştia se numără şi inventatorul Victor Sandu, cel care ne vorbeşte despre avantajele inovaţiei, în antiteză cu hăţişul birocratic pe care trebuie să-l depăşească cel ce creează 

Munca, priceperea şi ideile măreţe sunt întotdeauna recompensate...aşa ar trebui să-şi înceapă orice inventator povestea, însă ţara noastră schimbă total paradigmele universale, iar respectul pentru ştiinţă şi inovaţie se opreşte de regulă la graniţă. Cu toate acestea, în laboratoarele instituţiilor de învăţământ româneşti îşi petrec o parte din viaţă oameni perseverenţi, care sunt conştienţi de faptul că ideile nu trebuie să se irosească şi muncesc pentru a le aduce în concret. În laborator l-am găsit şi pe Andrei Victor Sandu, şef lucrări, dr. ing. în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, care ne-a vorbit despre pasiunea pentru creaţie şi neajunsurile inventicii româneşti.
Nevoia naşte invenţii
De unde vine marea idee, este o întrebare pe care noi toţi o avem în minte atunci când vorbim despre invenţii, însă răspunsul pare a fi simplu: „Orice român este inventator sau inventiv, deoarece nevoia de a crea se naşte din necesitatea de a găsi soluţii pentru diverse probleme....pentru a ajunge întra-adevăr la statutul de invenţie, trebuie străbătută însă o cale lungă, vorbind aici despre birocraţiei, teancuri de acte, o cercetare a pieţei şi a bazelor de date amănunţită. Practic, există foarte mulţi inventatori cu patalama la mână! Inventator în adevăratul sens eşti doar atunci când ai brevet!”, explică Victor Sandu. Tocmai acesta este prima piedică pe care birocraţia românească o ridică în faţa celor care, prin muncă, ar putea ajunge să pună în practică o serie de idei care să ne uşureze viaţa. Pentru a fi pragmatici, trebuie să precizăm din capul locului faptul că nu există nicio sinonimie între „inventator” şi „bogătaş”, dat fiindcă ideile bune nu „se vând” neapărat pe bani grei. „Toată lumea, când spune cuvântul invenţii, se gândeşte imediat la venituri substanţiale, însă acestea probabil reprezintă scopul final al unei creaţii. Activând în sistemului de învăţământ pot să vă spun că mecanismul este altul, dat fiind că aici există lanţuri inovaţionale, ceea ce presupune să pleci de la o idee mică, pe care să o îmbunătăţeşti an de an. Aşa cum spunea Einstein, ştiinţa este rafinarea gândirii de zi cu zi, în care nu trebuie să te ghideze banul, ci dorinţa de a cunoaşte”, punctează ghidul nostru în lumea muncii de laborator.
Aşa cum reiese din spusele sale, fără curiozitate şi perseverenţă inventica nu ar putea exista, iar inginerul Victor Sandu recunoaşte că microbul l-a luat din familie, având în vedere că toată lumea în jurul lui a încercat să-şi aducă aportul la tot de înseamnă societate. „Ca orice fenomen de cristalizare, a trebui să existe acel germene, acel defect care a început să se dezvolte în mine, dându-mi curaj să încep a lucra pe partea de inventică. La acestea s-au adăugat anturajul şi mediul”, povesteşte inventatorul nostru, amintindu-şi că primele idei le-a pus în practică pentru elaborarea unor procedee de tratare a apelor.



Drumul anevoios al succesului
Ideile măreţe pot schimba lumea, însă până a ajunge să fie puse în practică trebuie să răzbată prin hăţişul ştiinţific şi legislativ deopotrivă. „Totul pleacă de la o idee, iar primul pas care trebuie făcut este să verifici în bazele de date internaţionale dacă nu a fost altul, înaintea ta, care a înregistrat conceptul. Peste 80% din idei sunt realizate, deşi mulţi spun că nu au văzut ceea ce vor ei să facă la televizor sau pe piaţă. În lume există miliarde de invenţii, însă aplicate într-un număr foarte mic. După ce ai văzut că ideea ta nu a fost realizată, sau dacă a fost realizată tu îi poţi aduce îmbunătăţiri, la costuri mai reduse poate, te apuci de lucru. În funcţie de unde dorim să înregistrăm ideea, trebuie să ştim că există costuri şi toate pleacă de la 1.000 de euro. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) şi toate celelalte instituţiile de gen pleacă de la premisa că vei înscrie acea invenţie pentru a câştiga bani, însă adevărul stă cu totul altfel. Există invenţii ce pot fi segment al unui lanţ inovaţional, iar în acestă situaţie înregistrarea este foarte costisitoare”, ne explică inventatorul, precizând că acesta este motivul pentru care cei mai mulţi cercetători se asociază. Avantajul lucrului sub tutela organizaţiilor de specialitate ţine în primul rând de taxele mai mici percepute pentru emiterea brevetelor, însă în astfel de situaţii titularul conceptului devine instituţia respectivă.



O schimbare de legislaţie ar fi binevenită
Andrei Victor Sandu este şi preşedintele Forumului Inventatorilor Români şi, alături de colegii săi, încearcă să-şi pună amprenta asupra legislaţiei româneşti, mult prea greoaie pentru a stimula acest sector. „Ne luptăm ca pe viitor să se împartă aceste invenţii, pe baza unei strategii la care lucrăm, astfel încât să se facă o diferenţă între cele care intră imediat pe piaţă şi cele care reprezintă o parte teoretică sau o bază într-un viitor concept”, susţine şeful de lucrări de la UTI. O altă lacună a sistemului este aceea că înscrierea în bazale de date naţionale şi internaţionale nu-ţi oferă nicio securitate, deoarece inventatorul este cel care trebuie să urmărească periodic piaţa, astfel încât munca lui să nu fie pusă în practică. Brevetul de invenţie îţi oferă însă pârghiile necesare de a te lupta în instanţă cu „hoţul de idei”, pentru a-ţi recupera prejudiciul.
Deşi anevoioasă, munca în laborator a lui Andrei Sandu s-a materializat în 25 de brevete, iar colectivul din care face parte mai are încă şapte, opt dosare depuse spre analiză. În afara colaborărilor internaţionale cu universităţi din Malaezia şi Republica Moldova, acesta lucrează cu inventatori din mediul academic românesc din Cluj, Galaţi sau Suceava.
Dintre ideile puse deja în practică, ghidul nostru în lumea ştiinţei alege să ne vorbească despre o invenţie care ar putea schimba faţa economiei. „Avem câteva proiecte de tratare a apelor menajere utilizând deşeurile pe care unele companii le aruncă. Până în acest moment, toate testele de laborator care au fost făcute au ieşit deosebit de bine, iar astăzi apelăm la diferite proiecte pentru a cere fonduri, astfel încât să implementăm invenţia la un nivel mai mare. În astfel de situaţii trebuie să evoluăm de la nivelul pilot spre cel industrial. Practic, acest sistem a fost gândit ca un pas final într-o staţie de epurare”, punctează Sandu.
Tot de la acesta aflăm că inventica merge uneori în paralel cu cerinţele populaţiei, iar faptul că oamenii „tind să se întoarcă la natură”, i-a determinat pe cercetători să vină în întâmpinarea noilor cerinţe de consum, prin crearea unei paste de dinţi naturală. „De la această idee am pornit şi am realizat o pastă de dinţi utilizând ingrediente naturale cum este sarea, bicarbonatul de sodiu, menta, levănţica sau busuiocul. Toate acestea sunt folosite în viaţa de zi cu zi, însă important este să obţii acea sinergie între compuşi. Noi am testat totul pe noi şi, fiind vorba despre componente organice, nu au fost probleme”, conchide Victor Sandu.
După finalizarea studiului de laborator vor fi scoase pe piaţă paste de dinţi pentru femei însărcinate, pentru copii şi pentru persoanele care au proteze, toate acestea fiind realizate din produse naturale.
Despre traiul inventatorului din România ghidul nostru prin lumea ştiinţei ne poate vorbi ore în şir, însă îşi sfârşeşte povestea îndemnându-ne să ne îndreptăm spre resursele oferite de mediul înconjurător: „viitorul este să ne întoarcem la natură şi să învăţăm să folosim ştiinţa în folosul nostru!”.
Anca BURNICHE

* * *
Victor Sandu este preşedintele Forumului Inventatorilor Români şi membru corespondent al Federaţiei Mondiale a Inventatorilor. Creaţiile sale au fost prezentate la saloane de inventică din ţară şi de peste hotare, numărându-se printre cei care au pus bazele evenimentului Euroinvent la Iaşi, fiind vorba despre cel mai mare salon de inventică din Europa de Sud-Est.

* * *

Dacă este să vorbim despre taxe de brevetare la nivel european şi mondial, sub 10.000 de euro nu există nimic”- Victor Sandu, şef lucrări, dr. ing. în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
* * *

În România termenul de brevetare variază de la doi la şase ani.

* * *
Forumul Inventatorilor Români este o asociaţie profesională care are drept scop sprijinirea, stimularea, dezvoltarea şi valorificarea activităţilor de creaţie ştiinţifică şi tehnică, dar şi cultural – artistică.

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

loading...
 
Preţul studenţiei

 Cu o ofertă universitară bogată şi diversificată, dar şi cu multe alte oportunităţi, Iaşul găzduieşte anual zeci de mii de studenţi veniţi de prin toate părţile ţării, dar mai ales din ju ...

Pledoaria unui avocat pentru artă FOTO

 Aţi intalnit, pe culoarele instanţelor, avocaţi in varstă mergand greoi ori in baston, cărand o servietă veche, tocită, din piele, aţi văzut ce lucire au in priviri? Li s-a strans acolo, in ochi, ...

Un surâs în plină vară, la Mălini FOTO

Drumul Talienilor, de la Regele Carol I la Vitoria Lipan Satele comunei Mălini, Iesle, Paraie, Poiana Mărului şi Văleni-Stanişoara, se intind pe circa treizeci de kilometri de-a lungul şoselei, cunoscu ...

Secretele „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”

Aglomeraţie urbană, oameni care sunt intr-un du-te - vino continuu, dar un singur gand: visul la pauză. Cei mai mulţi dintre ei se opresc din tot ceea ce fac şi au un moment de respiro. Se numeşte „ ...

 

Turist în „Oraşul celor 100 de biserici”

Sub sloganul „Inspirat de studenţi”, la inceputul primăverii, Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi a lansat proiectul Interface-Is. Atunci, tinerii ieşeni au gandit 7 trasee tematice promov ...

Delicii culinare după reţete vechi

Transformate după gust şi preferinţă, bucatele gătite in stil romanesc sunt o parte a culturii şi tradiţiilor noastre. Am preluat de la maeştri străini foarte multe preparate, la fel cum şi alţii le- ...

Poveşti terifiante din curtea fostei Chesturi FOTO

Fosta Chestură de Poliţie de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6 intră din nou in atenţia autorităţilor locale. Rabilitarea clădirii monument istoric a inceput in mandatul fostului preşedinte al Consiliul ...

Sezonul vacanțelor va sufoca Serviciul de Pașapoarte

An de an, in fiecare vară, Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple este luat cu asalt atat de către cei care locuiesc in Iasi, cat si de cei care se intorc, in concedi ...

 Copiii „adoptaţi“ în lumea artei FOTO

Zumzetul spectatorilor care aşteaptă nerăbdători ridicarea cortinei, lumina care se stinge incet, primele acorduri ale instrumentelor dau naştere unui val de emoţie care ne invadează inimile şi ne alin ...

Ultimul sticlar al Iaşului FOTO-VIDEO

 Într-un colţ de atelier, inconjurat de zeci de cioburi care mai de care mai colorate şi acompaniat de o flacără imensă, aşa işi desfăşoară activitatea, zilnic, singurul sticlar rămas in I ...