« Inapoi

Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei

Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#1
Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#1Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#2Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#3Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#4
Karakul de Botoşani, un brand al Moldovei#5
Mărime font - +

Agricultura a dat, în nordul ţării, un nume greu la nivel naţional * este vorba despre karakul de Botoşani, una dintre vedetele zootehniei româneşti * rasa de oi este foarte apreciată de zeci de ani, pielicelele fiind preferate de Nicolae Ceauşescu pentru confecţionarea căciulilor sale * karakul este vedetă şi în bucătărie, mulţi preferând cotletele de miel la cuptor ori la grătar

 

În judeţul Botoşani carnea de oaie este considerată o delicatesă şi nu lipseşte de la nicio serbare populară, aniversare ori altă petrecere. Toate meniurile au musai şi o oaie la proţap, ori în ceaun. Carnea de karakul are o savoare deosebită, mergând cu mămăliguţă şi mujdei de usturoi, cel mai bun fiind, evident, cel de Copălău, totul lângă o bucată de brânză sărată de karakul, pusă la păstrare încă din luna mai. La final se poate bea un rachiu de prună de Rădeni sau un vin local, o căpşunică tradiţională.

 

Citește și Puterea plantelor magice

Pentru karakul, perioada comunistă a fost una plină de avânt fiindcă domeniul cercetării, de orice fel, a fost finanţat din plin. Asta a dus ca la Staţiunea de Dezvoltare şi Cercetare de la Popăuţi să apară celebrii miei cu lână brumărie, neagră sau chiar roz care l-au impresionat şi pe Nicolae Ceauşescu. Odinioară, şefii PCR veneau la Botoşani ca să ia pielicelele cele mai arătoase pentru căciulile dictatorului şi ale celor din stafful său. Totul s-a schimbat la Revoluţia din 1989.

Decădere şi din nou creştere

Ionică Nechifor este unul dintre crescătorii de oi karakul din judeţul Botoşani care şi-a dat seama că un fermier mare lucru nu poate schimba, dar o asociaţie care să-i unească pe oieri poate deveni o forţă. La începutul anilor '2000 a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Moldoovis”, iar după ce a aderat la organizaţia naţională „Romovis”, a devenit şi secretarul general al structurii.

Nechifor a crescut cu rasa karakul şi a dezvoltat-o. El iubeşte oile sale atât de mult cât iubeşte Botoşaniul şi la fel de mult cât îşi iubeşte şi familia. Ştie totul despre karakul, iar de câţiva ani face şi cercetare pe această rasă. Declară cu mâhnire că situaţia nu mai este cea anterioară, dar viitorul promite să fie bun.În 1989-1990 aveam 400.000 de capete în judeţ, judeţul ocupa primele locuri la nivel de ţară, dar a venit un declin în 1995-1997, când am ajuns la 200.000 de capete. Apoi, de prin 2007-2008, când au început să fie şi sprijin financiar pentru crescătorii de animale, au început să crească efectivele. La ora actuală avem aproximativ 300.000 de oi în judeţul Botoşani, efectiv cu care ocupăm locurile VII sau VIII în ţară”, spune Ionică Nechifor. Rasa a reuşit să se dezvolte în multe zone, spre beneficiul oierilor. Spre exemplu, Timiş, care înainte era cu mult sub Botoşani, are acum un efectiv de 600.000 de oi. „Din fericire, ca nivel de performanţă suntem peste ceea ce eram la Revoluţie, ca şi valoare de ameliorare. Mă refer la calitatea pielicelelor care este mult peste ce era în 1989”, a adăugat botoşăneanul.

Aprecieri are şi Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean, care este de părere că rasa de oi karakul şi Staţiunea de Cercetare Popăuţi sunt branduri ce trebuie păstrate şi promovate. „Pentru ca oaia karakul să fie la nivelul la care este acum au muncit zeci de cercetători, au depus un volum de muncă uriaş în câţiva zeci de ani. Pentru judeţ este important ca fermierii, crescătorii de oi karakul să aibă o situaţia materială bună pentru că tot judeţul are de câştigat”, a declarat Costică Macaleţi.

Export în ţările arabe

Preşedintele „Moldoovis” spune că fermierii care cresc oi karakul au o mare oportunitate în ultimii ani, respectiv exportul în ţările arabe.

Piaţa arabă are o cerere foarte mare de oi şi karakul va avea de câştigat. Ţările arabe doresc această rasă pentru că e apropiată de ceea ce au ei, are calităţi superioare din punct de vedere gustativ. Sunt rase de oi care au o producţie mult mai mare de carne faţă de karakul, dar carnea de la oile noastre este mai bună, mai gustoasă”, a dat asigurări Nechifor.

Laptele, cel mai mare conţinut de proteină şi grăsime

Producţia de lapte este o componentă extrem de importantă pentru proprietarii de stâne. Ionică Nechifor spune că dintre toate rasele autohtone de oi, karakul are cel mai mare conţinut de proteine şi grăsimi. Acest aspect, cumulat cu folosirea cheagului natural, duce la nişte produse lactate cu un gust unic. Laptele de oaie karakul ne oferă cel mai mare avantaj pentru că după rasa friză, care este originară din Germania, ca şi procent de grăsime şi proteină cel mai mare îl are rasa karakul. Noi avem avantaj faţă de rasele autohtone”, este convins şeful oierilor din Botoşani. Potrivit opiniei sale, nu doar crescătorii de karakul de Botoşani, ci toţi oierii din România ar trebui să profite de situaţia din statele dezvoltate din Vest şi de piaţa autohtonă. Este o cerere mare pe piaţa românească, dar şi pe cea din Vest. Noi, în Moldova, ne axăm 95% pe producţia de lapte, nu de carne şi putem produce nelimitate pentru că este o cerere foarte mare de produse din lapte de oaie. Europenii au trecut pe carne, în Vest, şi au abandonat producţia de lapte din lipsă de personal şi alte motive”, a mai spus Nechifor.

Cheagul natural este marele atu al lactatelor tradiţionale şi până acum niciun produs chimic nu a reuşit să-i atingă performanţele. Cel mai mare avantaj este dat de faptul că termenul de garanţie pentru brânza maturată este de trei ori mai mare faţă de oricare alt produs care are ingrediente artificiale de coagulare a laptelui. „Sacrificăm miei pentru pielicele, de aici avem cheag natural. Dacă am sacrifica mielul la 30 de zile nu mai putem vorbi că are cheag, deja are stomac. Am discutat cu toţi care au gustat caşul, brânza din lapte de la oile karakul şi le-au apreciat mai mult decât celelalte”, a completat Nechifor. Miei trebuie tăiaţi foarte repede, la maximum trei zile după fătare, altfel blana se depreciază.

Lâna, marea problemă

Laptele de oaie, pielicelele şi carnea oilor din rasa karakul sunt extrem de apreciate, însă lâna reprezintă marea problemă. Nimeni nu mai vrea acum lână, iar cei care o vor oferă preţuri pe care fermierii le consideră o adevărată bătaie de joc pentru că nu acoperă nici măcar manopera cu tunsul. Din aceste motive, fermierii preferă să o arunce, să-i dea foc sau să o ţină în depozite ani la rând. În cazuri foarte rare s-a mai folosit la îndiguiri, dar autorităţile locale par nepăsătoare, iar cele naţionale nu alocă niciun leu pentru a rezolva problema zonelor inundabile prin îndiguirea cu lână de oaie. Am rezolvat cu exporturile de carne către arabi, acum suntem axaţi pe lână, este o preocupare a noastră să găsim soluţii. Singura piedică este că nimeni nu vrea să investească în procesarea lânii pentru că sunt folosiţi anumite produşi chimici în spălare, curăţare”, a explicat botoşăneanul. Aici apar conflicte cu cei de la Mediu şi lucrurile se cam opresc. Se poartă însă discuţii pentru deschiderea de secţii mici de procesare a lânii ca să poată fi folosită ca izolator termic şi există promisiuni pentru colaborări în Germania sau Austria. „Când vom găsi rezolvarea va fi un venit în plus pentru fermieri şi munca lor nu va mai fi în zadar”, a zâmbit botoşăneanul.

Karakul poate relansa mediul rural

În judeţ, investiţiile noi nu sunt foarte multe, motiv pentru care exploatarea resurselor naturale ar fi o şansă, la fel ca şi karakul, despre care Ionică Nechifor crede că poate fi speranţa de prosperitate: „Categoric da! Spun asta pentru că eu cunosc potenţialul rasei, cerinţa de pe piaţă. Am putea excela din toate punctele de vedere, ca şi dezvoltare, modernizare, promovare, oricând putem sta în faţă la oricare alt produs”.

Rasa se pretează la multe hibridări compatibile şi cu berbeci din carne, specializaţi pe lapte, fără să fie periclitată rasa curată. „E o şansă pentru toţi botoşănenii. La Staţiunea de la Popăuţi lucrăm pe două linii şi avem primele rezultate, sunt extraordinare. Când vom avea concretizări aplicate le vom da şi fermierilor să le aplice pentru a îmbunătăţi producţiile şi calitatea produselor. Noi, crescătorii de oi, ştim să ne promovăm. Este un sector pe trend ascendent. Cred că ar trebui interes mai mare din partea autorităţilor pentru că este singurul sector unde putem garanta dezvoltarea şi prosperitatea celor care vor să crească această rasă”, a concluzionat Ionică Nechifor.

Karakulul românesc sau de Botoşani cum mai este numit e o rasă creată în perioada 1948-1988 la staţiunea Popăuţi din judeţul Botoşani prin încrucişarea dintre ţurcana neagră şi brumărie cu berbecuţi de karakul negru şi brumăriu aduşi din Germania şi URSS. După 40 de ani de experimente, în 1998 rasa a fost omologată şi a început să se extindă în rândul crescătorilor de oi din Moldova fiind răspândită în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Alina CALINIUC

 

Rasa karakul este foarte căutată având un randament bun la lapte, între 80 şi 90 de litri pe oaie, dar adevăratele calităţi sunt în materie de lână. Pielicelele de karakul sunt extrem de căutate, mai ales peste hotare.


 


 

Oaia karakul este o mare vedetă şi în bucătărie pentru că are frăgezime şi o savoare deosebite. Înainte de a fi băgate la cuptor, cotletele de miel se dau mai întâi în tigaie şi mai apoi în cuptor alături de un mix de chimen, şofran, piper, nucşoară şi puţin turmeric. La final, nelipsita brânză şi un vin roşu, alături de prieteni buni.

Data publicarii: 01/01/2016
loading...
Adauga comentariul tau
Nume:
E-mail:
Comentariu:
Security Code Imagine noua



Alte titluri din evenimentul > REPORTAJ

Ultima ora

CELE MAI CITITE STIRI

Euro stagnează la 4,57 lei

Euro stagnează la 4,57 lei

Media euro a urcat de la 4,5673 la 4,5733 lei, într-o şedinţă în care(...)
Cea mai aglomerată zi la bazele de agrement ale Primăriei

Cea mai aglomerată zi la bazele de agrement ale Primăriei

Săptămâna trecută, bazele de agrement ale Primăriei Municipiului Iaşi - plaja(...)
Manifestări comemorative ale Pogromului din 1941

Manifestări comemorative ale Pogromului din 1941

Începând de astăzi, Primăria Municipiului Iaşi şi Comunitatea Evreilor(...)

 

 

 

editia online din 27.06.2017 - 4:42

Copyright © SC Ziarul Evenimentul SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete: Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui

Statistici T5

Tel - 0232246000 | Fax - 0232246002
Orange - 0752266266
E-mail - contact@evenimentul.ro

Link exchange