« Inapoi

Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor

Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor#1
Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor#1Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor#2Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor#3
Mărime font - +

Aşteptată întotdeauna cu nerăbdare şi speranţă după iernile grele, geroase şi lungi, primăvara reprezenta în lumea satului o schimbare radicală a vieţii * în acord cu renaşterea naturii de care oamenii erau mult mai legaţi decât astăzi, bucuria noului început era trăită la o cu totul altă intensitate * primele zile ale primăverii aduceau şi câteva din cele mai frumoase tradiţii ale românilor care simbolizau renaşterea şi iubirea

Prima zi a primăverii păstrează şi astăzi una dintre cele mai îndrăgite tradiţii ale românilor, Mărţişorul. Astăzi acesta este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit în general fetelor şi femeilor. În vechime însă mărţişorul avea alte valenţe. Se spunea că ar fi zilele şi nopţile anului împletite într-un fir, iarna împletită cu vara, întunericul împletit cu lumina, zăpada cu Soarele. Se credea că cei care îl poartă vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. Dar toate acestea se întâmplau doar dacă mărţişorul era purtat cu încredere în aceste puteri ale sale şi cu demnitate. La început părinţii îl puneau copiilor în dimineaţa zilei de 1 Martie, la gât sau la mână, pentru a crea acel cerc magic care îl proteja pe copil. Rolul esenţial al mărţişorului era să asigure protecţie. De aceea se punea la gât sau la mână, să formeze cercuri protectoare, pentru că primăvara veneau bolile şi pentru micuţii să nu fie pârliţi de soare. Chiar moneda era asemănată cu soarele rece de primăvară. Atunci mărţişorul în sine era cadoul pe care îl ofereai. Asta s-a schimbat, astăzi este un prilej de a oferi un cadou, de a rezolva anumite obligaţii punând pretext mărţişorul. Uităm că înainte mărţişorul se purta cu demnitate, tinerii ştiau că îi protejează şi că este încărcat de semnificaţii. Nu este o simplă bijuterie”, a spus muzeograful Florentina Buzenschi. Mărţişorul se poartă o zi sau mai multe, în funcţie de regiune. De cele mai multe ori se scoate la o anumită sărbătoare a primăverii. Fie se poartă până pe 9 martie, la Măcinici, fie până pe 25 martie de Bunavestire sau până la vederea primului stol de berze. De obicei se lega pe creanga unui pom fructifer sau pe un trandafir, crezându-se că aşa cum îi va merge pomului sau trandafirului în anul respectiv, aşa îi va fi şi celui care a purtat mărţişorul. Însă nu doar oamenii beneficiau de protecţia mărţişorului. Alt obicei în satele de altădată era ca în prima zi de primăvară să se pună funii roşii şi albe în ramurile pomilor din livezi pentru a atrage rod bogat, la coarnele vitelor, la porţile grajdurilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului şi a duhurilor rele. „Primăvara însemna o perioadă de speranţă, un început de drum. Era chiar un început de an, pentru că acum începea anul agricol, iar până în 153 î.H. 1 martie era considerat începutul de an. Ca orice început, trebuie privit cu bucurie şi atitudine pozitivă, dar strămoşii noştri îl primeau nu numai cu gânduri bune, ci şi cu fapte. Era perioada când începea curăţenia prin case şi curţi, mai ales că era şi Postul Paştelui”, a mai spus Florentina Buzenschi.

Mărţişorul bătrânilor, tors din fire de lână

Simplitatea mărţişorului s-a păstrat până nu demult, în vremea bunicilor. Simple fire de aţă sau lână alba şi roşie erau legate la mână ca să aducă noroc şi să ferească de deochi. Chiar dacă nu primeau cadouri scumpe, ziua era un prilej de bucurie şi chiar de distracţie. „Mama ne punea la mână, la toţi fraţii, fire albe şi roşii fie de lână, fie de aţă mai târziu, ca să fim sănătoşi tot anul . Le purtam toată luna martie şi apoi le agăţam într-un copac înflorit. Când am mai crescut mai făceam şi steluţe sau fundiţe din lână şi le dădeam cadou la părinţi, la surori sau la alte fete din sat. Cu băieţii mai făceam şi glume şi le puneam în plicuri câlţi sau lână netoarsă în loc de mărţişor”, povesteşte tanti Maria Mihăilă (72 de ani), din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău.

Copiii cred în tradiţie”

Poate cei care se bucură cel mai mult astăzi de această tradiţie sunt copiii. Oferă mărţişoare, uneori confecţionate chiar de ei, alteori alese special pentru colegi, profesori şi părinţi din oferta generoasă a târgurilor şi magazinelor. Ceea ce, spun ei, nu e chiar aşa uşor. Eu port mărţişor în fiecare an ca să păstrez tradiţia. E obligatoriu să vin cu mărţişoare la fete, altfel e greu, mai ales cu unele. Mărţişoarele tradiţionale îmi plac mai mult şi le voi alege mereu pe acestea pentru că sunt un simbol al nostru. Îmi plac cele simple, dar care exprimă ceva. Oricum e greu de ales, mai ales cu comerţul din ziua de astăzi”, spune Tudor Ştefan Buzdugan, elev în clasa a V-a la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ. E greu nu doar datorită ofertei, ci şi pentru că fetele nu se mai mulţumesc doar cu firele de mărţişor. Mie îmi place în mod special să primesc broşe, brăţări şi mărţişoare create prin tehnica quilling”, spune Andreea Florea, elevă în aceeaşi clasă.

E o zi plină pentru toţi, mai ales că s-a creat un obicei în şcoli ca în această zi să se organizeze mici târguri sau momente menite să scoată în evidenţă semnificaţiile acestei tradiţii. Este şi cazul elevilor de clasa a V-a de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” care au pregătit, pentru a marca sărbătoarea începutului de primăvară, evenimentul „Credem în tradiţie”. Au creat mărţişoare pe care le vor comercializa în scop caritabil şi le vor vorbi colegilor din şcoală despre semnificaţia mărţişorului. „Eu am învăţat să croşetez şi să împletesc de la bunica mea de la ţară şi fac şi mărţişoare din mărgele. Sunt tradiţii foarte frumoase şi sper să nu se uite”, ne spune Amalia Oniga. Chiar dacă e greu de crezut, şi băieţii fac mărţişoare tradiţionale, tot sub îndrumarea bunicelor. „Eu am confecţionat, împreună cu bunica, mărţişoare cusute pe etamină. Ofer în fiecare an mărţişoare fetelor, este o tradiţie frumoasă, plină de simboluri”, mărturiseşte Simon Lupaşcu.

Poveştile şi legendele legate de această tradiţie sunt cele care le-au plăcut cel mai mult copiilor. „Pentru că Soarelui îi plăcea foarte mult cum dansau tinerii la hore a venit pe Pământ sub forma unui tânăr şi a intrat în horă, dar a fost răpit de un zmeu. Peste mulţi ani, un tânăr curajos a salvat Soarele, luptându-se cu zmeul. A reuşit să elibereze Soarele şi atunci natura a revenit la viaţă, dar tânărul a fost rănit, iar sângele lui s-a scurs pe zăpada albă. De aceea mărţişorul are culorile alb şi roşu”, povesteşte Ioana Alexandra Buculei (clasa a V-a).

Babele primăverii

Primele zile ale lunii sunt numite chiar şi astăzi babe, de la zilele Babei Dochia, personaj cu o simbolistică amplă în cultura populară. Baba Dochia este şi cea care toarce firele primul mărţişor în timp ce urca cu oile la munte, iar fiu al babei este Dragobete sărbătorit altădată în unele zone chiar pe 1 Martie, astăzi asociat mai cu seamă zilei de 24 februarie. Primele zile ale primăverii, de pe 1 pe 9 martie, sunt considerate Zilele Babei Dochia, zile cu vreme capricioasă, aşa cum este imaginată aceasta în toate legendele româneşti. Baba era văzută ca o soacră rea care îşi punea nora la încercări imposibil de trecut, dar pe care sărmana fata reuşea să le împlinească cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Petru. Legenda spune că baba a fost păcălită de noră care i-a dus fragi, făcând-o să creadă că a venit primăvara. Plecată cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 cojoace, baba le-a lepădat unul câte unul pe parcursul drumului, iar în urma unui îngheţ s-a transformat în stană de piatră împreună cu oile ei. De aici şi obiceiul alegerii unei „babe” la început de martie care le arată celor care respectă acest obicei cum le va merge în acest an, în funcţie de vremea din ziua aleasă. După Zilele babelor, urmează cele ale moşilor, cu zile mai calde şi blânde, aşa cum sunt văzuţi moşii în credinţa populară.

Alina FERENŢ

 

Mărţişoarele sunt de două feluri, unul al satului şi unul al oraşului. Cel dintâi este vechi şi simplu, povestea lui începe cu «a fost odată un şnur...», două fire de lână, unul alb şi unul roşu sau unul alb şi unul negru. Mai târziu, de şnur s-a atârnat o monedă de argint sau de aur. Acesta e stadiul în care a preluat oraşul mărţişorul” - Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Româneşti

 

 

 

În ultimele decenii mărţişorul devine adesea pretextul de a oferi un cadou mult mai consistent, care rezolvă anumite obligaţii sociale. Din talisman, mărţişorul a devenit un mod de a face o referire la tradiţie şi de a întreţine un fel de balet social.

Data publicarii: 26/02/2017
loading...
Adauga comentariul tau
Nume:
E-mail:
Comentariu:
Security Code Imagine noua



Alte titluri din evenimentul > REPORTAJ

Ultima ora

CELE MAI CITITE STIRI

Euro stagnează la 4,57 lei

Euro stagnează la 4,57 lei

Media euro a urcat de la 4,5673 la 4,5733 lei, într-o şedinţă în care(...)
Cea mai aglomerată zi la bazele de agrement ale Primăriei

Cea mai aglomerată zi la bazele de agrement ale Primăriei

Săptămâna trecută, bazele de agrement ale Primăriei Municipiului Iaşi - plaja(...)
Manifestări comemorative ale Pogromului din 1941

Manifestări comemorative ale Pogromului din 1941

Începând de astăzi, Primăria Municipiului Iaşi şi Comunitatea Evreilor(...)

 

 

 

editia online din 27.06.2017 - 4:40

Copyright © SC Ziarul Evenimentul SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete: Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui

Statistici T5

Tel - 0232246000 | Fax - 0232246002
Orange - 0752266266
E-mail - contact@evenimentul.ro

Link exchange