Martisor1
copii1
florentina buzenschi

Dimensiune font:

Primăvara bunicilor – tradiţii din anotimpul renaşterii şi al începuturilor

| 26-02-2017 12:46

Aşteptată întotdeauna cu nerăbdare şi speranţă după iernile grele, geroase şi lungi, primăvara reprezenta în lumea satului o schimbare radicală a vieţii * în acord cu renaşterea naturii de care oamenii erau mult mai legaţi decât astăzi, bucuria noului început era trăită la o cu totul altă intensitate * primele zile ale primăverii aduceau şi câteva din cele mai frumoase tradiţii ale românilor care simbolizau renaşterea şi iubirea

Prima zi a primăverii păstrează şi astăzi una dintre cele mai îndrăgite tradiţii ale românilor, Mărţişorul. Astăzi acesta este confecţionat din două fire colorate în alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit în general fetelor şi femeilor. În vechime însă mărţişorul avea alte valenţe. Se spunea că ar fi zilele şi nopţile anului împletite într-un fir, iarna împletită cu vara, întunericul împletit cu lumina, zăpada cu Soarele. Se credea că cei care îl poartă vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. Dar toate acestea se întâmplau doar dacă mărţişorul era purtat cu încredere în aceste puteri ale sale şi cu demnitate. La început părinţii îl puneau copiilor în dimineaţa zilei de 1 Martie, la gât sau la mână, pentru a crea acel cerc magic care îl proteja pe copil. Rolul esenţial al mărţişorului era să asigure protecţie. De aceea se punea la gât sau la mână, să formeze cercuri protectoare, pentru că primăvara veneau bolile şi pentru micuţii să nu fie pârliţi de soare. Chiar moneda era asemănată cu soarele rece de primăvară. Atunci mărţişorul în sine era cadoul pe care îl ofereai. Asta s-a schimbat, astăzi este un prilej de a oferi un cadou, de a rezolva anumite obligaţii punând pretext mărţişorul. Uităm că înainte mărţişorul se purta cu demnitate, tinerii ştiau că îi protejează şi că este încărcat de semnificaţii. Nu este o simplă bijuterie”, a spus muzeograful Florentina Buzenschi. Mărţişorul se poartă o zi sau mai multe, în funcţie de regiune. De cele mai multe ori se scoate la o anumită sărbătoare a primăverii. Fie se poartă până pe 9 martie, la Măcinici, fie până pe 25 martie de Bunavestire sau până la vederea primului stol de berze. De obicei se lega pe creanga unui pom fructifer sau pe un trandafir, crezându-se că aşa cum îi va merge pomului sau trandafirului în anul respectiv, aşa îi va fi şi celui care a purtat mărţişorul. Însă nu doar oamenii beneficiau de protecţia mărţişorului. Alt obicei în satele de altădată era ca în prima zi de primăvară să se pună funii roşii şi albe în ramurile pomilor din livezi pentru a atrage rod bogat, la coarnele vitelor, la porţile grajdurilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului şi a duhurilor rele. „Primăvara însemna o perioadă de speranţă, un început de drum. Era chiar un început de an, pentru că acum începea anul agricol, iar până în 153 î.H. 1 martie era considerat începutul de an. Ca orice început, trebuie privit cu bucurie şi atitudine pozitivă, dar strămoşii noştri îl primeau nu numai cu gânduri bune, ci şi cu fapte. Era perioada când începea curăţenia prin case şi curţi, mai ales că era şi Postul Paştelui”, a mai spus Florentina Buzenschi.

Mărţişorul bătrânilor, tors din fire de lână

Simplitatea mărţişorului s-a păstrat până nu demult, în vremea bunicilor. Simple fire de aţă sau lână alba şi roşie erau legate la mână ca să aducă noroc şi să ferească de deochi. Chiar dacă nu primeau cadouri scumpe, ziua era un prilej de bucurie şi chiar de distracţie. „Mama ne punea la mână, la toţi fraţii, fire albe şi roşii fie de lână, fie de aţă mai târziu, ca să fim sănătoşi tot anul . Le purtam toată luna martie şi apoi le agăţam într-un copac înflorit. Când am mai crescut mai făceam şi steluţe sau fundiţe din lână şi le dădeam cadou la părinţi, la surori sau la alte fete din sat. Cu băieţii mai făceam şi glume şi le puneam în plicuri câlţi sau lână netoarsă în loc de mărţişor”, povesteşte tanti Maria Mihăilă (72 de ani), din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău.

Copiii cred în tradiţie”

Poate cei care se bucură cel mai mult astăzi de această tradiţie sunt copiii. Oferă mărţişoare, uneori confecţionate chiar de ei, alteori alese special pentru colegi, profesori şi părinţi din oferta generoasă a târgurilor şi magazinelor. Ceea ce, spun ei, nu e chiar aşa uşor. Eu port mărţişor în fiecare an ca să păstrez tradiţia. E obligatoriu să vin cu mărţişoare la fete, altfel e greu, mai ales cu unele. Mărţişoarele tradiţionale îmi plac mai mult şi le voi alege mereu pe acestea pentru că sunt un simbol al nostru. Îmi plac cele simple, dar care exprimă ceva. Oricum e greu de ales, mai ales cu comerţul din ziua de astăzi”, spune Tudor Ştefan Buzdugan, elev în clasa a V-a la Colegiul Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ. E greu nu doar datorită ofertei, ci şi pentru că fetele nu se mai mulţumesc doar cu firele de mărţişor. Mie îmi place în mod special să primesc broşe, brăţări şi mărţişoare create prin tehnica quilling”, spune Andreea Florea, elevă în aceeaşi clasă.

E o zi plină pentru toţi, mai ales că s-a creat un obicei în şcoli ca în această zi să se organizeze mici târguri sau momente menite să scoată în evidenţă semnificaţiile acestei tradiţii. Este şi cazul elevilor de clasa a V-a de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” care au pregătit, pentru a marca sărbătoarea începutului de primăvară, evenimentul „Credem în tradiţie”. Au creat mărţişoare pe care le vor comercializa în scop caritabil şi le vor vorbi colegilor din şcoală despre semnificaţia mărţişorului. „Eu am învăţat să croşetez şi să împletesc de la bunica mea de la ţară şi fac şi mărţişoare din mărgele. Sunt tradiţii foarte frumoase şi sper să nu se uite”, ne spune Amalia Oniga. Chiar dacă e greu de crezut, şi băieţii fac mărţişoare tradiţionale, tot sub îndrumarea bunicelor. „Eu am confecţionat, împreună cu bunica, mărţişoare cusute pe etamină. Ofer în fiecare an mărţişoare fetelor, este o tradiţie frumoasă, plină de simboluri”, mărturiseşte Simon Lupaşcu.

Poveştile şi legendele legate de această tradiţie sunt cele care le-au plăcut cel mai mult copiilor. „Pentru că Soarelui îi plăcea foarte mult cum dansau tinerii la hore a venit pe Pământ sub forma unui tânăr şi a intrat în horă, dar a fost răpit de un zmeu. Peste mulţi ani, un tânăr curajos a salvat Soarele, luptându-se cu zmeul. A reuşit să elibereze Soarele şi atunci natura a revenit la viaţă, dar tânărul a fost rănit, iar sângele lui s-a scurs pe zăpada albă. De aceea mărţişorul are culorile alb şi roşu”, povesteşte Ioana Alexandra Buculei (clasa a V-a).

Babele primăverii

Primele zile ale lunii sunt numite chiar şi astăzi babe, de la zilele Babei Dochia, personaj cu o simbolistică amplă în cultura populară. Baba Dochia este şi cea care toarce firele primul mărţişor în timp ce urca cu oile la munte, iar fiu al babei este Dragobete sărbătorit altădată în unele zone chiar pe 1 Martie, astăzi asociat mai cu seamă zilei de 24 februarie. Primele zile ale primăverii, de pe 1 pe 9 martie, sunt considerate Zilele Babei Dochia, zile cu vreme capricioasă, aşa cum este imaginată aceasta în toate legendele româneşti. Baba era văzută ca o soacră rea care îşi punea nora la încercări imposibil de trecut, dar pe care sărmana fata reuşea să le împlinească cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Petru. Legenda spune că baba a fost păcălită de noră care i-a dus fragi, făcând-o să creadă că a venit primăvara. Plecată cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 cojoace, baba le-a lepădat unul câte unul pe parcursul drumului, iar în urma unui îngheţ s-a transformat în stană de piatră împreună cu oile ei. De aici şi obiceiul alegerii unei „babe” la început de martie care le arată celor care respectă acest obicei cum le va merge în acest an, în funcţie de vremea din ziua aleasă. După Zilele babelor, urmează cele ale moşilor, cu zile mai calde şi blânde, aşa cum sunt văzuţi moşii în credinţa populară.

Alina FERENŢ

 

Mărţişoarele sunt de două feluri, unul al satului şi unul al oraşului. Cel dintâi este vechi şi simplu, povestea lui începe cu «a fost odată un şnur...», două fire de lână, unul alb şi unul roşu sau unul alb şi unul negru. Mai târziu, de şnur s-a atârnat o monedă de argint sau de aur. Acesta e stadiul în care a preluat oraşul mărţişorul” - Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Româneşti

 

 

 

În ultimele decenii mărţişorul devine adesea pretextul de a oferi un cadou mult mai consistent, care rezolvă anumite obligaţii sociale. Din talisman, mărţişorul a devenit un mod de a face o referire la tradiţie şi de a întreţine un fel de balet social.

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, S.C. MASTER WOOD S.R.L. cu sediul în loc. Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău, C.U.I. 12014190, nr. de înreg. O.R.C. J4/493/1999, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., anunţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 şi ale hotărârilor Adunării Creditorilor din data de 13.09.2017, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică la data de 24.11.2017, ora 13.00, a activelor: Nr. crt. – Denumire activ – Valoarea de evaluare (lei fără T.V.A.) – Valoare de pornire licitație (70% din val. evaluare) (lei fără T.V.A.) 1 – Fabrică cherestea functionala (2001) Sc. 4.388,60 mp, cu Echipament prelucrare lemn si mijloace transport, amplasata pe teren intravilan st. 30.379,81 mp in oraș Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău (zona periferica, vis-a-vis a serele Comanesti si de cartierul Vernesti). Fabrica este compusa din: Cladire administrativa, P cu Sc. 141mp; hala gater P cu Sc. 595mp; ateliere P+1E partial si Sc. 376mp; depozit cherestea P si Sc. 660mp; soproane de uscare si aburire P si Sc. 2.155,60mp, capacitate de 100mc/celula (marca Baschild); locuinta P+1E, sc. 90mp; hala banzic P si Sc. 252mp; sera cu centrala termica cu Sc. 119mp. Fabrica este dotata cu echipament prelucrare lemn (functional) si mijloace de transport, dispune de utilitati (energie electrica, apa) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la str.Combinatului (cca. 100m). (CF nr. 60399, nr. cad. 763) si dispune de plaforma betonată (11.010,90 mp) – 2.633.005,60 Lei – 1.843.103,92 Lei 22 – Fabrică cherestea Sc. 2.933,81mp cu Echipamente si Utilaje pentru fabricare lemn situate pe teren intravilan st. 85.488,635 mp în sat Agăș, com. Agăș, jud. Bacău (zona ocupata de constructii rezidentiale si terenuri virane). Fabrica este compusa din: hala productie cu Sc. 2.296,89 mp avand in dotare echipamente (platforme uscatoare 6 buc; uscator; camera uscare; instalatie aer comprimat; instalatie exhaustare; post trafo; pupitru comanda uscator; actionare electrica; instalatie electrica hg); magazie Sc. 152,56 mp; 2 soproane cu Sc 393 Fabrica este dotata cu stocuri mărfuri și materii prime, echipamente și utilaje pentru prelucrarea lemnului și a metalelor, dispune de utilitati (energie electrica, apa, canalizare) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la DN 12A (cca. 500m) si drum satesc pe doua laturi. (CF nr. 60112/, cu nr.cad. 39). – 1.965.769,40 Lei – 1.376.038,58 Lei Poate participa la licitatie orice persoana fizica sau juridica care depune pana la data de 23.11.2017, ora 16.00, la sediul lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, documentele prevazute in Regulamentul de vanzare si caietul de sarcini. Relatii suplimentare se pot obtine la telefoanele: 0232/243864, 0757545545
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE S.C. INTERFARM BOTOSANI S.R.L. Iasi prin lichidator judiciar ACORD SPRL, Dosar nr. 2950/89/2014 Tribunalul Vaslui/Judecător Sindic ANUNŢĂ Organizarea şedinţei de licitație publică de vânzare, cu strigare, la data de 08.12.2017, ora 12.0, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iasi, str. Decebal 22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, jud. Iaşi, pentru patrimoniul debitoarei S.C. INTERFARM BOTOSANI S.R.L. - in faliment, in bancruptcy, en faillite, CUI 2585521, cu numar de inregistrare la Registrul Comerţului J37/251/2011, cu sediul in municipiul Vaslui, Str. Ing. Badea Romeo, nr.1A, Parter, jud. Vaslui constând în: a. Construcţie situată în Botosani, Str. Viilor, Nr.77, Ap.1, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr.50058-C1-U13 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 339.829 lei, valoare fără TVA. b. Constructie situată în Municipiul Botosani, Str. Vârnav, Nr.17, Parter, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr. 50058-C1-U15 si Extindere si Terasa, Municipiul Botosani, Str. Vârnav, Nr.22, Parter, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr. 5558 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 332.904 lei, valoare fără TVA. c. Construcţie situată în Botosani, Piata Centrala, Platoul A, Obiectiv U18, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr.4819/N la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 516.793 lei, valoare fără TVA. d. Construcţie situată în Botosani, Str. Prieteniei, Nr.4, Bloc V4, Sc. C, Et.II, Ap.13, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr50386-C1-U20 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 67.151 lei, valoare fără TVA. e. Proprietate imobiliara constând în Teren intravilan in suprafaţă de 3.048 mp si construcţii situat în mun. Botoşani, Str. Dobosari, Nr.21 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 1.374.357 lei, valoare fără TVA. In caz de neadjudecare, urmatoarele şedinţe de licitații publice de vânzare, cu strigare, se vor desfăşura în fiecare zi de vineri la ora 1200, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iasi, str. Decebal 22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, jud. Iaşi. Condițiile de participare la şedinţa de licitație publică de vânzare cu strigare și condițiile de adjudecatare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat de la sediul lichidatorului judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 1.000 lei pentru fiecare proprietate imobiliară pentru care se participă la licitaţie. Bunurile imobile anterior menţionate formează obiectul Dosarului nr.1219/193/2016 înregistrat pe rolul Judecatoriei Botosani având ca obiect Actiune in revendicare. Poate participa la şedinţa de licitatie publică de vânzare cu strigare orice persoana care isi manifesta, intentia de cumparare si care pana in preziua şedinţei de licitatie ora 1200, depune o cautiune reprezentand 10% din prețul de pornire al şedinţei de licitație pentru bunul imobil pentru care participa si face dovada achizitionarii caietului de sarcini. Înscrierile se pot face si cu scrisoare de participare la şedinţa de licitație, precum si cu toate documentele menționate în caietul de sarcini, până în preziua şedinţei de licitație, ora 1200. Nedepunerea tuturor documentelor la sediul lichidatorului judiciar în termenul menționat anterior conduce la pierderea dreptului de a participa la licitație. Toate persoanele interesate în achiziționarea bunurilor imobile care fac obiectul şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare sunt invitate să se înscrie la licitație. Orice persoana care emite pretentii asupra bunurilor imobile care fac obiectul şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare, este rugata sa-si manifeste pozitia cu 5 zile inainte de data şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare, aducand la cunostinta lichidatorului judiciar orice pretentie. Informatii suplimentare se pot obtine de la lichidatorul judiciar la telefon 0742207571. Lichidator judiciar ACORD S.P.R.L. Asociat coordonator Nitescu Dan Nistor
Sirianul care poartă cu mândrie ia românească FOTO
04/11/2017 06:08

 „Oamenilor le este ruşine de multe ori să ceară ajutorul. Pe unii, suferinţa ii transformă in stană de piatră. Mie imi deschide ochii şi inima. Trebuie să avem bunul-simţ şi delicateţea ...

Tânăra care a descifrat o lume dominată de bărbaţi: ,,Pokerul îţi oferă flexibilitate şi libertate”
29/10/2017 13:00

 Luciana Manolea este o femeie puternică, intimidantă cand te uiţi in ochii ei şi o adevărată campioană. Iubeşte ceea ce face, ştie să se descurce in situaţii critice, iar jocurile live nu o pot ...

Lungani, locul unde s-a reinventat natalitatea
21/10/2017 05:45

De la Grigore Ureche la Delavrancea şi Sadoveanu Nu cred că Lungani vă sună prea cunoscut. Ar trebui? Vă veţi intreba... Poate că da, pentru că aici, la Goeşti - unul dintre satele componente ale co ...

Mărturia trecerii pe la cei 20 de stâlpi dinaintea Sfintei Parascheva
15/10/2017 11:45

Zilele lui octombrie n-au fost vreodată mai călduroase ori mai senine ca cea de-a douăsprezecea de anul acesta. După-amiaza şi seara zilei de 12 octombrie este aceea in care toate puterile m-au purtat pe s ...

Tânărul nevăzător care cântă la 10 instrumente
07/10/2017 05:00

 Eusebiu Toma este un tanăr botoşănean care te poate face lesne să plangi in momentul in care-i afli povestea. Din cauza unor probleme medicale, acesta şi-a pierdut, cu mulţi ani in urmă, vederea. N ...

Monument de valoare națională și universală, în ruină Casa „Vasile Alecsandri” stă să se prăbușească în fiecare minut
30/09/2017 04:30

 Casa „Vasile Alecsandri” din municipiul Bacău se află in stare avansată de degradare. Clădirea ce datează de la sfarşitul secolului al XVIII-lea a fost inclusă in grupa A pe Lista Monum ...

Poveştile inginerilor care au pus bazele industriei chimice -- FOTO/VIDEO
24/09/2017 10:59

 Emoţiile nu le-au tulburat cu nimic bucuria revederii foştilor absolvenţi ai promoţiei 1957 „Prof. dr. Gheorghe Alexa”, de la Facultatea de Chimie Industrială (actualmente Facultatea de I ...

Pasajele nimănui! FOTO/ VIDEO
17/09/2017 12:40

În următorii ani, nu mai puţin de patru pasaje ar putea fi realizate in diferite zone din oraş, uşurand  viaţa şoferilor, sufocaţi zilnic de traficul infernal. Lăudabilă, fireşte, iniţiati ...

Un puzzle care continuă să fascineze umanitatea: Civilizaţia Cucuteni
09/09/2017 05:30

Moldova şi-a caştigat de-a lungul timpului renumele de loc incărcat de istorie, artă şi frumos, insă puţine sunt momentele in care specialiştii au avut ocazia să-şi indrepte privirile spre bogăţiile ...

Maestrul fotograf Romeo Mărăndici, din Bacău: „Ochiul este calea de ieşire a sufletului” FOTO
03/09/2017 15:00

Dacă un fierar-betonist ia bisturiul şi se pune la masa de operaţii, nu a devenit din start neurochirurg; şi nici nu are impresia. O gorilă dacă se pune la manşa unui Boeing nu a devenit pilot. Iar un St ...