« Inapoi

Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO

Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#1
Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#1Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#2Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#3Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#4
Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#5Tradiţiile Crăciunului pe rit vechi FOTO#6
Mărime font - +

La ceasul în care preoţii îi vor invita pe credincioşi la slujbele de Sfântul Ioan, în bisericile lipoveneşti şi în lăcaşurile pe stil vechi vor răsuna colindele, vestind Naşterea Domnului Iisus Hristos * va fi sărbătoare în casele a mii de moldoveni, fie de etnie rusă, fie credincioşi de stil vechi * şi sârbii vor sărbători Crăciunul * pe masă vor fi întinse 12 feluri de mâncare

Mii de moldoveni vor sărbători Crăciunului pe stil vechi, prilej de bucurie şi de revedere cu cei dragi. Ei păstrează în mare aceleaşi obiceiuri şi tradiţii pe care le respectă şi creştinii care au sărbătorit cel mai frumos hram din an şi care astăzi se vor aduna în jurul meselor pline la onomastica tuturor celor ce poarte numele Sfântului Ioan.

Colindele, cel mai frumos obicei

La Piatra Neamţ sunt în jur de 250 de familii de credincioşi ortodocşi pe stil vechi, care ţin de parohia Sfântul Ioan Botezătorul din cartierul Dărmăneşti. Cei mai mulţi merg la biserică atât la slujba din Ajun, cât şi în ziua de sărbătoare şi aşteaptă colindători chiar şi până la Sfântul Vasile. „Noi avem o comunitate foarte apropiată de Biserică, bine pregătită duhovniceşte. Cu toate că toate gospodinele se pregătesc pentru sărbătoare fiecare pentru familie, se ostenesc acasă, nu uită că rânduiala cea mai importantă este să vină la Biserică. Vin cu toţii să asculte acele cântări şi vestea cea mare a Naşterii Mântuitorului. Dacă nu vii la biserică în Ajun la priveghere, dacă nu vii la Sfânta Liturghie, înseamnă că nu trăieşti Naşterea lui Hristos. Acasă putem sărbători în fiecare zi sau cu orice ocazie”, a spus preotul Ioan Bumbar, de la Biserica de Stil Vechi cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul.

Cântecele dedicate Crăciunului au rămas şi pentru credincioşii pe stil vechi cel mai frumos obicei asociat sărbătorii de iarnă, prilej de a vesti Naşterea Domnului şi totodată de reîntâlnire cu cei dragi, cu cei cunoscuţi. De aceea credincioşii merg cu colinda în toate cele trei zile ale sărbătorii, începând din seara de Ajun. Uneori se colindă chiar până la Sfântul Vasile, obicei păstrat mai ales în zona Maramureşului. „Grupul nostru este format din 15 colindători. Colindăm din seara de Ajun până a doua zi dimineaţă şi apoi din nou în zilele următoare. Oamenii ne primesc cu bucurie, prin blocuri chiar şi cei care nu sunt pe stil vechi ne ascultă când colindăm şi ne cheamă pe la ei. Este foarte frumos să păstrăm această tradiţie. Naşterea Domnului fără aceste colinde ar fi ca o zi obişnuită”, este convins Stelian Varganici, organizator al grupului de colindători. De obicei, colindele se cântă înaintea icoanei sau cu faţa spre răsărit. „Colindele sunt dintre cele mai vechi pe care le are Biserica. Este important să aibă legătură cu Naşterea Mântuitorului, să nu o transformăm într-un cântec obişnuit. Aşa este colinda «O, ce veste minunată», care se referă exact la venirea Mântuitorului şi nu la alte lucruri cum vedem noi astăzi că se cântă la spectacole. Chiar dacă sunt melodii frumoase nu au legătură cu Biserica şi cu acest mare praznic”, a mai spus preotul Ioan Bumbar.

Turta cu julfă, doar pe la casele bătrânilor

În seara de Ajun credincioşii pe stil vechi se întâlnesc cu cei dragi la o masă cu mâncăruri de post. Conform tradiţiei, pentru această cină se pregătesc 12 feluri de mâncare, cifra ducând cu gândul le cei 12 Apostoli. Chiar dacă fiecare pregăteşte ce şi cât poate, postul din Ajun şi reîntâlnirea cu cei dragi sunt obiceiuri care se păstrează. Unul din preparatele specific pentru Ajun este turta cu julfă, numită popular „pelincile Domnului”, care se mai găseşte însă doar pe la casele bătrânilor.

Mergând cu Ajunul, văd că această tradiţie se pierde încet-încet, tinerii nu mai păstrează acest obicei. Este o rânduială aparte pentru că în Ajun nu se mănâncă de dulce, se continua postul şi atunci această turtă cu julfă prinde foarte bine. Acum mai greu se găseşte această sămânţă de cânepă, se pregăteşte şi destul de greu, dar cei mai în vârstă încă mai pregătesc”, a mai spus preotul.

Xenia Ivanov are 70 de ani şi locuieşte la Botoşani. Stă într-un bloc plin cu ortodocşi de rit nou, însă ea respectă sărbătorile în care s-a născut şi despre care spune cu tristeţe că se pierd în timp. „Copiii mai tineri au prins alte vremuri şi nu le mai ţin, dar adulţii da. În primul rând cei mai bătrâni postesc, se duc la biserică, merg cu colinda între rude. Avem o singură colindă care este una şi aceeaşi. La biserică întâi se colindă, corul bărbătesc şi lumea care ştie, apoi sărbătorim în familie mamă, tată, soră, frate”, ne-a spus Xenia Ivanov. Masa de Crăciun este plină cu bunătăţile tradiţionale lipoveneşti, dintre care nu lipseşte jarcovia, din castraveţi muraţi şi carne. „Avem răcituri de pasăre, o mâncărică de castraveţi care se numeşte jarcovia, supă de tăiţei de casă cu găină crescută la curte, cozonac, prăjituri, friptură, sarmale, hrean făcut mai iute să se mănânce cu friptură, sarmale şi răcituri”, a mai spus Xenia Ivanov. Lipovenii din Botoşani sărbătoresc pe rit vechi Crăciunul în singura lor biserică din municipiu care are hramul Adormirea Maicii Domnului.

Sărbătoare peste Prut

Crăciunul este aşteptat şi la Chişinău, unde cei mai mulţi credincioşi respectă tradiţia Bisericii Ruse de Rit Vechi. „Crăciunul este magic. Îmi amintesc cum în copilărie mergeam deseori la bunici, le veneau toţi copiii şi nepoţii, sau la naşi, la ţară. Crăciunul adevărat se simte la sat. Făceam focul în sobă şi aşteptam copiii frumoşi cu colinde. Acum lucrurile stau un pic altfel, iar de sărbători nu mai putem să ne vedem cu toţii la un loc, au plecat mulţi, însă Crăciunul rămâne sărbătoare care ne uneşte”, ne-a spus Cristina Vîrlan. Ea aştepta ieri colindători, care sunt tot mai puţini. „Mi-ar plăcea ca şi copiii mei să se poată bucura de colinde, de bunătăţile tradiţionale. Îmi amintesc de bunica şi de cuptorul plin de plăcinte, turte şi Crăciunei (un colăcel special, care se aşază la icoană – n.r.).”, a mai spus Cristina. Sărbătoarea este plină de bucurie şi pentru Anastasia Ursu, sau Miss M, aşa cum este cunoscută vedeta de muzică uşoară. „În copilărie şi adolescenţă colindam cu prietenii pe la vecini, sau cu corul şcolii prin oraş. Acum, practic, se întâmplă acelaşi lucru, doar că o fac de pe scena şi colindul este compus de mine. E o perioadă plină de magie în care ne strângem cu toată familia şi facem planuri”, a completat Anastasia.

De unde vine diferenţa dintre sărbători

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit atât de ruşii lipoveni, cât şi de creştinii ortodocşi care nu au acceptat noul calendar gregorian. Ruşii lipoveni din România sunt credincioşi ortodocşi de rit vechi cunoscuţi în întreaga lume sub denumirea de staroveri („de credinţă veche”) sau staroobreadti („de rit vechi”). Ei au plecat din Rusia după schisma religioasă din secolul al XVII-lea şi prigoana ce s-a declanşat asupra celor care s-au împotrivit reformei. Primele aşezări cunoscute ale ruşilor-lipoveni sunt cele din Bucovina, satul l Lipoveni sau Sokolinţi (cum este numit de către localnici) din judeţul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înfiinţată de ruşii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climăuţi din judeţul Suceava, atestata în 1780. În 1784 este înfiinţată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul Ucrainei). Comunităţi mari sunt şi la Manolea, Lespezi, Brăteşti, Dumasca (judeţul Suceava) sau Târgu Frumos (Iaşi), dar şi în zona Dobrogei, unde sunt cei mai mulţi.

Creştinii ortodocşi de stil vechi sunt cei afiliaţi Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, care a luat fiinţă în anul1924. La acel moment, Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul gregorian, fapt care a determinat un grup de preoţi şi credincioşi să respecte în continuare sărbătorile după vechiul calendar (iulian), astfel luând naştere mişcarea „stilistă” în rândul românilor. Astfel de comunităţi nu sunt multe în ţară, majoritatea fiind concentrate în Moldova. Începuturile Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi sunt legate de judeţul Neamţ prin faptul că un grup de vieţuitori de la Mănăstirea Neamţ, în frunte cu ieromonahul Glicherie Tănase, nu au acceptat trecerea la noul calendar şi au continuat să ţină slujbele după calendarul vechi. Acesta este începutul Bisericii, iar ieromonahul Glicherie Tănase a ajuns peste ani mitropolit, funcţie îndeplinită acum de Vlasie Mogârzan. Mitropolia credincioşilor de stil vechi este la Slătioara (Suceava). Colindele de Crăciun se vor auzi şi în cele două lăcaşuri de cult din Iaşi. Sărbătoare va fi şi la sârbi.

Maura ANGHEL, Alina FERENŢ, Alina CALINIUC

 

Sfântul Vasile cel Mare spune că orice tradiţie care îmbogăţeşte Biserica este bună. De aceea de exemplu de Naşterea Domnului avem unele obiceiuri care sunt frumoase şi sunt ţinute din vechime” - preotul Ioan Bumbar, Piatra Neamţ

 

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.

 

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc, aprind la miezul nopţii de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. Până la miezul nopţii se mănâncă doar mâncăruri de post, iar sub feţele de masă se pun, conform tradiţiei, bani şi fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Data publicarii: 08/01/2017
loading...
Adauga comentariul tau
Nume:
E-mail:
Comentariu:
Security Code Imagine noua



Alte titluri din evenimentul > REPORTAJ

Ultima ora

CELE MAI CITITE STIRI

Horoscop 28 iunie 2017

Horoscop 28 iunie 2017

 BERBEC: Veselia şi cheful de aventuri de care dai dovada te vor face remarcat(...)
Oportunități de lucru în Danemarca

Oportunități de lucru în Danemarca

 Din ce in ce mai multe persoane aleg să muncească pentru o perioadă în(...)
Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani " 28 iunie 1917 GALERIE FOTO

Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 28 iunie 1917 GALERIE FOTO

 Astăzi a avut loc înmormântarea medicilor francezi Dubois, Clunet şi(...)

 

 

 

editia online din 28.06.2017 - 18:36

Copyright © SC Ziarul Evenimentul SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete: Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui

Statistici T5

Tel - 0232246000 | Fax - 0232246002
Orange - 0752266266
E-mail - contact@evenimentul.ro

Link exchange