Beneficiile alimentatiei lacto-vegetariene

O alimentatie vegetariana bine echilibrata poate dezvolta musculatura, poate produce energie si forta mai mult decat o alimentatie pe baza de produse animale. Este suficient ca hrana vegetariana sa fie echilibrata si consumata in cantitati corespunzatoare. Adversarii alimentatiei vegetariene invoca lipsa sau carenta proteinelor dintr-un asemenea regim.

 

Totalul de proteine necesare pe zi si pe individ este, dupa experti, cuprins intre 70 si 90 de grame, el putand fi asigurat cu usurinta din produsele lactate si alimentele vegetale. Se stie ca un procentaj important de proteine se afla si in lapte, branza, iaurt, grau complet, porumb, nuci, etc.

 

Un regim avand la baza fructe, legume, cereale si produse lactate poate fi considerat ca perfect echilibrat. In plus, este bine sa stim ca supraabundenta de proteine, datorata consumului de carne, nu este mai putin grava decat lipsa lor, antrenand bolile ficatului, o crestere a presiunii sanguine si arterioscleroza. Carnea contine si o serie de elemente direct toxice pentru organismul uman, cum ar fi:

 

1) deseuri provenite din vasele sanguine ale animalului taiat, diferiti microbi si urme de medicamente inoculate animalului sub forma vaccinurilor, antibioticelor etc.;

 

2) substante toxice sintetizate de animal in momentul taierii si raspandite in intregul sistem sanguin;

 

3) bacterii provenind din descompunerea tesuturilor, care incepe imediat dupa moartea animalului; carnea fiind un bun izolator termic, fierberea sau prajirea nu ajung niciodata sa le distruga pe toate.

 

Alimentatia lacto-vegetariana echilibrata, din care s-a exclus complet carnea, va determina in timp o stare de sanatate excelenta.

 

Experientele stiintifice recente au aratat destul de clar cum pot interveni in mod direct unele alimente asupra activitatii cerebrale, afectand din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicati in functiile mentale, psihice si fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresia, capacitatea de a invata si chiar perceptia realitatii obiective. Lecitina, de exemplu (continuta in boabele de soia sau in galbenusul de ou crud) poate face sa creasca apreciabil puterea memoriei, in timp ce o masa bogata in hidrati de carbon si saraca in proteine face creierul sa fie somnolent timp de mai multe ore in sir, generand si efecte sistemice, decelabile la un numar foarte mare de persoane. Se stie in plus ca hidratii de carbon stimuleaza secretia de insulina, care, la randul sau, face sa creasca nivelul serotoninei in creier, ceea ce va avea drept efect faptul ca vom dormi mai mult. Cercetari sistematice au dovedit ca pana si simptomele anumitor tulburari psihice si mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentara adecvata.

 

Cu mai multe mii de ani in urma, inteleptii yoghini au realizat imensa importanta a hranei lacto-vegetariene asupra sanatatii, remarcand totodata efectele sale multiple atat asupra vitalitatii si regenerarii corpului cat si asupra mentalului. La o cercetare atenta apare destul de evident ca omul nu este un carnivor prin natura sa, anatomia sistemului sau digestiv demonstrand ca el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hranindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale si legume.

 

Intr-un articol publicat in revista americana "Medical Counter Point", Williams S. Collius scria: "Omul este inzestrat in mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decat cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascutiti pentru a taia iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti inapti sa sfasie si sa striveasca carnea."

 

Collius mentioneaza de asemenea studii care pun in mod serios la indoiala validitatea teoriei care pretinde ca fiintele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol. Cainii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt impreuna cu ratia lor de carne obisnuita, fara sa apara totusi nici cea mai mica schimbare in arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de circa 100 de ori mai mare decat cea gasita in regimul nostru alimentar obisnuit. La iepuri se inregistreaza o schimbare uimitoare a peretilor arteriali la o marire cu numai 2 g  pe zi a cantitatii de colesterol.