Boala contagioasă a secolului: De ce se sinucid tinerii?

Medicii trag un semnal de alarmă asupra creşterii alarmante a cazurilor de suicid în rândul persoanelor tinere * specialiştii susţin că, zilnic, se înregistrează un caz grav de suicid, persoanele care doresc să renunţe la viaţă recurgând la măsuri extreme * nesiguranţa zilei de mâine, depresia sunt motive care contribuie la creşterea acestor cazuri * ultimul caz s-a petrecut la Iaşi sâmbătă, 30 iunie, când o tânără studentă la Medicină şi-a pus capăt zilelor aruncându-se de la un balcon, în cartierul ieşean Tătăraşi 

Medicii din serviciul de urgenţe din spitale ieşene, dar şi specialiştii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” trag un semnal de alarmă asupra creşterii alarmantei a cazurilor de suicid în rândul persoanelor tinere. Nesiguranţa zilei de mâine, depresia, contribuie la creşterea acestor cazuri. Specialiştii susţin că în fiecare zi se înregistrează câte un caz grav de suicid, persoanele care doresc să renunţe la viaţă recurgând la măsuri extreme pentru a-şi pune planul în operă. Medicii de la Spitalul „Sf. Spiridon” susţin că în ultima perioadă a crescut numărul cazurilor de tentativă de sinucidere, bazate în special pe consum de substanţe medicamentoase.

Ultimul caz, al unei tinere studente la Medicină
Ultimul caz s-a înregistrat chiar sâmbătă, când o tânără în vârstă de 25 de ani din Botoşani, studentă la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” din Iaşi, s-a aruncat de la etajul şapte de la un bloc de pe strada Tătăraşi, din zona Flora. Tânăra locuia împreună cu o colegă de facultate. Cele două se pregăteau să meargă la biserică, iar la un moment dat, când a sesizat întârzierea colegei de cameră, cealaltă studentă a mers în camera acesteia şi a observat geamul deschis. Când s-a uitat în jos, şi-a dat seama de tragedie şi a alertat autorităţile. Trecătorii au fost cei care au sunat la serviciul de urgenţe, un echipaj medical a sosit imediat la faţa locului. În primă fază, medicii au reuşit să o resusciteze şi să o transporte la Spitalul „Sf. Spiridon”. „Pacienta a fost transportată în Unitatea de Primire a Urgenţelor, diagnosticată cu multiple leziuni, precum ruptură de splină, de ficat şi fractură de bazin şi la nivelul coloanei vertebrale. După ce a fost stabilizată, aceasta a fost transferată imediat în sala de operaţie, unde o echipă multiplă de chirurgi au încercat să-i salveze viaţa”, a precizat dr. Diana Cimpoeşu, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Sf. Spiridon”. În ciuda eforturilor medicale, pacienta a decedat ieri, 31 mai, la Clinica de Terapie Intensivă a unităţii. Poliţiştii încearcă să stabilească ce anume a împins-o pe tânără să recurgă la acest gest extrem.

Cazuri trase la indigo
Şi la nivel naţional au crescut cazurile de suicid în urma aruncării de la înălţime. Alianţa Română pentru Prevenţie a Suicidului susţine că putem vorbi chiar despre un caz clar de contagiune, ca urmare a difuzării imaginilor explicite cu sinuciderea prin aruncarea în gol de la înălţime, din data de 22 mai, din Bucureşti, apoi de săptămâna trecută din Oradea, unde doi tineri de 18 ani s-au aruncat de la etajul 7. Astfel, specialiştii spun că mediatizarea excesivă a acestei modalităţi de sinucidere a furnizat şi continuă să furnizeze o metoda concretă de punere în practică a metodelor suicidare. „Se pare că, atât timp cât nu există o lege care sa reglementeze strategia de intervenţie în comportamentul suicidar manifest, profesioniştii din sănătatea mintală sau specialiştii din cadrul poliţiei nu au cum să îşi asume responsabilitatea unei intervenţii în forţă. În astfel de cazuri este necesar un efort conjugat al tuturor specialiştilor, pentru ca intervenţia să se soldeze cu salvarea de vieţi. Sinuciderea este singura moarte care poate fi prevenită”, a precizat prof. dr. Doina Cosman, preşedintele Alianţei Română pentru Prevenţie a Suicidului. Şi specialiştii ieşenii consideră că mediatizarea excesivă a acestor cazuri duc la producerea de noi tragedii. „Există două efecte ale mediatizării. Pe de o parte, se poate folosi ca şi contraexemplu, pentru a se face educaţie pentru viaţă, pentru a preveni repetarea unor asemenea acte. Însă, există şi riscul ca unele persoane să imite acest model comportamental, pentru că informaţiile respective se fixează în memorie şi orice informaţie percepută audio-vizual are o tendinţă de a fi pusă în act. Tinerii, în perioada adolescenţii, în general, caută afirmare şi modele, însă nu întotdeauna criteriile sunt clare”, explică Roxana Brânzei, psiholog principal în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Psihologii spun că, probabil, în cazul studentei din Tătăraşi, aceasta a fost supusă unor presiuni psihologice, fie suferea de o depresie mascată. Totodată, este luată în calcul suprasolicitarea din perioada de sesiune, când şi-a modificat regimul de alimentaţie, de somn şi de viaţă, în general. „A fost un gest precipitat, sub incidenţa factorilor contextuali. Există şi această posibilitate, pentru că Medicina este o facultate foarte solicitantă, cu exigenţe mari. De obicei, tinerii se bucură la începutul facultăţii de mai multă libertate din partea familiei şi de mai puţină supraveghere din partea profesorilor, iar în perioada sesiunii se confruntă cu nişte solicitări exagerate”, a mai precizat psihologul Roxana Brânzei.

EXCLUSIV 30 de spânzuraţi în 30 de zile

Alţii aleg moartea prin spânzurare
La rândul lor, specialiştii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” au remarcat o creştere a cazurilor de suicid prin tentativă de spânzurare. „Tulburările depresive pe fondul economic sau al stresului pot degenera spre tentative de suicid. Persoanele recurg la metode foarte violente, care demonstrează hotărârea şi determinarea în a scăpa de viaţă”, a precizat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Scoola”. La Iaşi, în urma unor studii realizate de psihiatrii Institutului, prevalenţa depresiei este de două ori mai mare la femei decât la bărbaţi, prezentând o creştere semnificativă, odată cu vârsta. Medicii spun că, în loc să recurgă la specialişti, cei aflaţi în această situaţie recurg la calmante şi refuză să ajung la medic. „Depresia se poate vindeca, dar este nevoie de un diagnostic corect şi iniţierea unui tratament specific. Această afecţiune poate să apară la orice vârstă, însă vârsta mediană este 32 de ani şi este frecvent întâlnită, lucru confirmat de studii epidemiologice desfăşurate în România. Depresia este uneori dificil de recunoscut, de diagnosticat şi tratat, iar recunoaşterea şi tratarea depresiei sunt afectate de atitudinea negativă a publicului”, a precizat prof. dr. Roxana Chiriţă, directorul medical al Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi. Tot la fel de adevărat este că mulţi tineri se feresc să ajungă la un psihiatru, în vreme ce consultaţiile la psiholog nu sunt decontate încă prin Casa de Asigurări de Sănătate.

Statistică neagră şi la IML Iaşi
O statistică neagră înregistrează şi specialiştii Institutului de Medicină Legală (IML) Iaşi, după ce în luna trecută au fost înregistrate peste 30 de cazuri de suicid prin spânzurare. „Este un fenomen pe care toţi colegii mei l-au remarcat în ultima perioadă. Am ajuns să avem ziua şi spânzuratul, însă au fost situaţii când au fost şi două cazuri pe zi!”, a precizat prof. dr. Călin Scripcaru, medic legist la Institutul de Medicină Legală, cu competenţă în psihiatrie. În majoritatea cazurilor, motivul care stau în spatele deciziei ţine de tulburările depresive. Cristina MIHĂILĂ, Andreea IGNEA, Andrei HURBEA
***
„Tulburările depresive pe fondul economic sau al stresului pot degenera spre tentative de suicid” - dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Scoola”
* * *
„Am ajuns să avem ziua şi spânzuratul” - dr. Călin Scripcaru, medic legist la Institutul de Medicină Legală
* * *
„Sinuciderea este singura moarte care poate fi prevenită” - prof. dr. Doina Cosman, preşedintele Alianţei Română pentru Prevenţie a Suicidului