Ce spitale umflă potul pus la bătaie din banii asiguraţilor

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon” are cel mai mare contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi, dintre toate spitalele ieşene * peste 117 milioane de lei este bugetul primit de cel mai mare spital din regiune şi, cu toate astea, a mai cerut o suplimentare * pe locul al doilea este Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria”, cu peste 53 de milioanele de lei, urmat de Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi - peste 45 de milioane de lei şi Institutul Regional de Oncologie, cu peste 43 de milioane de lei

S-a încheiat sesiunea de contractare la CJAS pe anul 2016, iar spitalele ieşene şi-au aflat bugetele. Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi, valoarea bugetului total angajat până în prezent celor 34 de furnizori de asistenţă medicală spitalicească este de 578.016.583,14 lei.
În top, cu cei mai mulţi bani primiţi se află, cum era de aşteptat, unul dintre cele mai mari spitale din regiune, respectiv Spitalul „Sfântul Spiridon”, care a primit un buget în valoare de 117.448.962,56 de lei. Pe locul al doilea se clasează Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” cu un buget de 53.119.698,31 de lei, urmat de Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, cu peste 45 de milioane de lei, Institutul Regional de Oncologie, cu peste 43 de milioane de lei şi Maternitatea „Cuza Vodă”, cu peste 42 milioane lei. Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” a primit 33.720.199,66 de lei, Spitalul de Recuperare 30.776.430,32 de lei, în timp ce Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Parscheva”, Spitalul Clinic „Dr. C. I Parhon”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu” au primit peste 20 de milioane de lei, respectiv, Spitalul de Boli Infecţioase, 24.225.720,65 lei, Spitalul de Pneumoftiziologie, 26.608.128,92 de lei, Spitalul „C.I. Parhon”, 23.930.239,72 de lei, iar Institutul de Cardiologie, 24.818.778,01 lei. Peste 21 de milioane a primit şi Spitalul din Paşcani, în timp ce peste 15 milioane i s-au alocat Spitalului CFR Iaşi. La coada clasamentului spitalelor de stat, cu cel mai mic buget, se numără Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri cu puţin peste 10 milioane de lei, Maternitatea „Elena Doamna” cu 9.652.841,79 de lei, Spitalul Orăşenesc Hârlău cu peste 5 milioane de lei, Spitalul CFR Paşcani, cu peste 5 milioane de lei şi Spitalul din Târgu Frumos, cu doar 880.385,03 lei.
Vor mai mulţi bani
Potrivit directorului executiv al CJAS Iaşi, trei spitale de stat au cerut o suplimentare de buget. „Spitalul Sf. Spiridon, Institutul de Cardiologie şi Institutul Regional de Oncologie au solicitat o suplimentare de buget. Sunt şi furnizori care nu-şi consumă valoarea de buget, aproximativ 20% din ei, iar banii se realocă altora după anumite criterii bine stabilite, precum dotare, resurse umane şi altele. Noi vom avea o suplimentare de buget şi în luna octombrie, de aceea nu este relevant să comparăm bugetul anului 2016 cu cel al anului 2015. Oricum, din anticipările noastre, vom avea o valoare de buget mai mare decât cea de anul trecut”, a declarat ec. Robert Dâncă, director al CJAS Iaşi.
De asemenea, sunt spitale care primesc bani suplimentar pe programe naţionale, cum e cazul Spitalului de Recuperare, care primeşte 20 de milioane de lei, sau Institutul de Oncologie, care primeşte 33 de milioane de lei. „Mai sunt programe naţionale care nu au alocată finanţarea, dar sperăm că în octombrie se va aloca”, a mai declarat Robert Dâncă, director CJAS Iaşi.

Vezi şi: Ieşeni care şi-au găsit sănătatea peste hotare

Topul privaţilor
Nici bugetele spitalelor private nu sunt de neglijat. Privaţii care au luat cei mai mulţi bani de la CJAS sunt Arcadia Hospital, cu un buget de 9.030.244,20 de lei, şi Elytys Hospital Hope, cu peste 7 milioane de lei. Spitalul Providenţa urmează în topul privaţilor cu 5.770.408,27 de lei.
CJAS decide cui şi câţi bani acordă pentru servicii spitaliceşti funcţie de o serie de criterii, printre care se numără: nivelul indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public, asumaţi prin contractul de management, clasificarea spitalului, dacă spitalul a fost acreditat/a solicitat acreditarea, dacă asigură continuitatea asistenţei medicale cu cel puţin două linii de gardă, lista afecţiunilor care nu pot fi diagnosticate, investigate şi tratate în ambulatoriu/spitalizare de zi şi impun internarea în regim de spitalizare continuă, lista medicamentelor utilizate pe perioada spitalizării pentru afecţiunile pe care spitalul le tratează, lista investigaţiilor paraclinice care nu pot fi efectuate în ambulatoriu pentru rezolvarea cazurilor şi impun internarea pentru spitalizarea de zi, precum şi alte criterii. Roxana NĂSTASĂ

În 2015 s-au înregistrat 197.000 de internări, în timp ce 23% din pacienţii trataţi nu au fost ieşeni, ci din celelalte judeţe ale Moldovei