Denumire stiintifica: Primula veris L.
Denumire populara: ciubotica cucului, aglica, aglice, aglis, agricea, aglit, anchicel, andicel, anghelina, anglicei, calce, calta, cinci clopotele, cinci foi, cheiti colorate, ciubotelele cucului, ciobota mica, cizma cucului, ogliciu, oglincei, talpa gastei, tata caprei, tata oii, tata vacii, urechita ursulu
Planta perena, inalta pana la 20 (35) cm, cu rizom scurt. Frunze ovate sau alungit ovate, foarte variate, la varf obtuze, la baza contrase brusc, fara sa fie cordate sau atenuate in petiol, rugoase pe margini, crenate sau ondulate, pe dos paroase, uneori tomentoase; petiol aripat. Scapul mai lung decat frunzele, la varf cu o umbela multiflora. Corola mirositoare, rareori fara miros, galbena aurie, cu 5 pete portocalii sau cu un inel. Fruct capsula elipsoidala cu pereti subtiri, seminte inchis brune, verucoase. Inflorire IV-V.
In scop medicinal se utilizeaza rizomii si radacinile acestei specii, cat si florile.
Compozitia chimica
Radacinile contin: saponine triterpenice (acid primulic A, B si C), opt saponozide neutre, cinci saponine acide, heterozide (primverozida, primulaverozida), glicozizi fenolici (gluco-chinacetofenona-o-metilata), glicozizi ai acizilor hidroxibenzoici (primulaverina, primverina).
In flori se gasesc: acid eleagic, saponine si pigmenti flavonoizi (delfinidina, cianidina sau/ si petunidina, antocianidine metilate, mircetina, quercetina sau / si kampferol, flavonoli metilati, flavonoli oxigenati, dihidroflavonoli: apigenina sau/ si luteolina, flavone (primuletina, 2'-hidroxi-flavona, 5-hidroxi-6-metilflavona, 3',4'-dihidroxiflavona, 5,8,2'-trihidroxi-flavona), flavanone, C-glicozilflavonoizi, deoxiflavonoide, proantocianidine, malvidin 3-galactozid (primulina), rosindin-3,5-diglucozid, flavone: 5-hidroxi-flavona, primetina).
In exudate se gasesc: flavone mono-O-substituite asa cum sunt: primuletinul si primetinul.
Actiune terapeutica
Extractele au actiune emetica, expectoranta, sedativa, diuretica, antireumatica, sudorifica, calmanta, cicatrizanta si hemostatica. Radacinile sunt folosite in cazul brontitelor cornice. Funzele au aceeasi actiune, dar un efect mai redus. Florile fara caliciu sunt folosite pentru tataea migrenelor, iar impreuna cu caliciul, in caz de bronsita si gripa.
Adauga comentariul tau