CNAS atenţionează: Cardul de sănătate nu ţine loc de bilet de trimitere şi nici de internare

CNAS atrage atenţia că accesul la serviciile medicale se face şi după 1 septembrie, odată cu folosirea obligatorie a cardului de sănătate, respectând aceleaşi reguli de până acum, cardul neţinând loc de bilet de trimitere, de internare şi nici de reţetă, aşa cum au crezut unele persoane.

"Probleme sesizate de asiguraţi din 1 septembrie, s-au dovedit a fi doar neînţelegeri. Unii dintre asiguraţi au înţeles că odată cu apariţia cardrului de sănătate nu vor mai avea nevoie de niciun fel de bilet de trimitere şi nici de reţete. Dar, cardul de sănătate nu ţine loc de bilet de trimitere, nici de reţetă şi nici de bilet de internare", a declarat, joi, agenţiei Mediafax, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Mihaela Tănase.

Cu cardul de sănătate, asiguratul confirmă prezenţa la medic şi îşi dă acordul ca în numele lui să fie decontat serviciul medical sau farmaceutic pe care l-a primit. "Cardul naţional de sănătate nu modifică modul de în care se acordă serviciile în sistemul public de sănătate. Asiguratul are acces la serviciile medicale în aceleaşi condiţii ca şi până acum. Cardul nu ţine loc de bilet de trimitere, reţeta sau bilet de internare.

Cu cardul de sănătate, posesorul acestuia confirmă prezenţa la medic şi îşi dă acordul ca în numele lui să fie decontat serviciul medical sau farmaceutic pe care l-a primit, dar pe care medicul i-l acorda doar în condiţiile prevăzute de lege", a mai spus Tănase. De asemenea, posesorii cardului de sănătate nu devin automat şi asiguraţi. "Calitatea de asigurat nu este generată automat de deţinerea cardului de sănătate. Doar plata contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate conferă calitatea de asigurat, în afara categoriilor exceptate prin lege de la plata contribuţiei. În cazul în care se sistează plata contribuţiei, cardul de sănătate rămâne la posesor, dar la introducerea în cititor, medicul va primi informaţia ca posesorul cardului nu este asigurat. Odată cu reluarea plăţii contribuţiei la fond se redobândeşte calitatea de asigurat, iar cardul va putea fi din nou utilizat", a adăugat purtătorul de cuvânt al CNAS. Potrivit Mihaelei Tănase, după introducerea cardului în cititor, medicul vede în sistem dacă respectiva persoană este sau nu asigurată. Apoi, pacientul va putea primi doar acele servicii prevăzute de lege, în funcţie de calitatea pe care o are, respectiv asigurat sau neasigurat, dacă este urgenţă medicală sau nu.

Sute de carduri de sănătate cerute de asiguraţi după 1 septembrie, dar neridicate

Sute de carduri de sănătate au fost cerute de asiguraţi din 1 septembrie la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), dar nu au fost ridicate, astfel că numărul documentelor care îşi aşteptă proprietarul a crescut în trei zile de la 9.680 la 12.565. La sediul din strada Vasile Lascăr al CASMB, marţi, la data la care cardul de sănătate a devenit obligatoriu, erau neridicate 9.680 de carduri, iar joi mai erau 12.565 de carduri de sănătate pentru care asiguraţii au făcut cereri de ridicare în ultimele zile. "Sute de oameni cer cardul, dar nu merg să-l ridice.

Astfel, marţi, 1 septembrie, aveam la sediul din strada Vasile Lascăr 9.680 de carduri neridicate, iar azi, 3 septembrie, avem 12.565 de carduri de sănătate pentru care s-au făcut cereri de ridicare, dar asiguraţii nu s-au prezentat să le ia. De aceea, facem apel la asiguraţi să vină să ridice cardul din timp, şi nu atunci când vor avea nevoie să meargă la medic", a declarat, joi, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al CASMB, Cristina Călinoiu. Din cardurile de sănătate returnate de Poşta Română Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, la 1 septembrie mai erau 71.439. Serviciile medicale sunt acordate, începând de marţi, 1 septembrie, doar cu cardul de sănătate în cazul asiguraţilor cărora le-a fost emis, iar persoanele care nu l-au primit trebuie să îl solicite de la casele de asigurări de sănătate de care aparţin. Începând de marţi, au program cu publicul prelungit până la ora 20.00 un număr de 18 case de asigurări de sănătate, respectiv cele din Arad, Bihor, Bistriţa, Braşov, Buzău, Caraş, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Timiş şi municipiul Bucureşti, în condiţiile în care luni mai erau neridicate de către asiguraţi peste 5.000 de carduri de sănătate, la fiecare dintre aceste instituţii.

Dacă pacientul nu este asigurat sau are card emis, dar nu îl prezintă furnizorului, acesta va putea primi doar servicii medicale de urgenţă. Pentru servicii medicale programate, asiguratul va trebui să solicite eliberarea cardului de sănătate de la casa de asigurări în evidenţa căreia se află. Adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate se eliberează la casele de asigurări în următoarele situaţii: refuzul de utilizare a cardului de sănătate din motive religioase şi de conştiinţă sau solicitarea unui card duplicat în cazul pierderii sau distrugerii cardului de sănătate primit. Asiguraţii care din motive personale sau religioase refuză utilizarea cardului de sănătate vor depune o cerere în scris la casa de asigurări, în care vor menţiona motivele refuzului şi vor restitui cardul de sănătate, în cazul în care l-au primit. Cardul de sănătate se eliberează automat pentru cetăţeni la împlinirea vârstei de 18 ani sau la dobândirea calităţii de asigurat. Cei care nu mai plătesc asigurarea de sănătate, după trei luni, au card, dar nu mai este valid. Asiguraţii care au pierdut sau deteriorat cardul trebuie să meargă la casa de asigurări să depună o cerere pentru eliberarea unui duplicat şi să plătească 15,5 lei. Duplicatul va fi primit de asigurat tot prin Poştă. În luna iulie, au fost acordate 13.419.279 de servicii medicale, dintre care 8.864.438 cu card. Fără card au fost acordate 2.428.168 de servicii pentru persoane peste 18 ani şi 2.126.673 pentru cele sub 18 ani. Din 1 mai, cardul naţional de sănătate trebuia să fie unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Întrucât nu toţi asiguraţii au intrat în posesia cardului, CNAS a decis ca serviciile medicale să fie acordate, o perioadă, atât cu cardul, cât şi fără.

După 1 mai, au fost înregistrate o serie de probleme, pe de-o parte pentru că asiguraţii care nu intraseră în posesia cardului au format cozi la casele de asigurări pentru a-şi ridica documentul şi, pe de altă parte, la activarea cardului în cabinetele medicilor. Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, în 4 mai, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta. Totodată, mai mulţi medici de familie au reclamant că validarea cardului este greoaie, iar sistemul se blochează frecvent. De aceea, în primele zile din mai, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia. Potrivit CNAS, cardul naţional de sănătate permite, prin înregistrarea fiecărui serviciu medical acordat, un control mai bun al utilizării fondurilor din sănătate.