Cum te păcălesc «miturile» alimentare! Am rugat un medic specialist în nutriţie să ne explice cât e adevăr şi cât invenţie în 10 dintre cele mai cunoscute convingeri legate de mâncare

Plecând urechea la gura lumii ori luând de bun ce scrie pe etichetele alimentelor, rişti să faci multe greşeli în alegerea hranei. Multe dintre miturile în domeniu exact asta sunt, nişte mituri, fără pic de fundament ştiinţific. Dr. Cristina Bălănescu (foto), medic primar şi nutriţionist, ne dezvăluie cât e adevăr şi cât invenţie în afirmaţii precum “ouăle îmbolnăvesc inima” sau “fără zahăr înseamnă fără calorii”.

«Degresat» sau «fără zahăr» înseamnă fără calorii

Adevărul este că, în cele mai multe cazuri, astfel de menţiuni trecute pe etichete sunt doar capcane. Din dorința de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu potenţiatori de arome și cu sare. Iar zahărul e înlocuit cu sodiu în exces, făină sau chiar grăsime. Urmarea: alimentele de acest fel nu fac decât să suplimenteze doza de calorii (furnizate de diferitele arome artificiale). Verifică, deci, pe etichetă ce ingrediente conţine “superalimentul degresat şi/sau fără zahăr”.

Sarea trebuie exclusă din alimentaţie

Sodiul, din cauza căruia i s-a creat sării de bucătărie o reputaţie atât de proastă, este, în realitate, un mineral important pentru buna funcţionare a sistemului muscular și a sistemului nervos. Este adevărat însă că, din cauza efectului negativ pe care îl are sodiul asupra presiunii arteriale, persoanele care au probleme cu hipertensiunea trebuie să reducă semnificativ cantitatea de sare consumată (sarea ca atare şi cea adăugată în alimentele procesate industrial). În schimb, organismelor sănătoase, câtă vreme este corect dozată, sarea le aduce numai beneficii. Dacă ai între 9 şi 50 de ani, doza corectă înseamnă între 1,5 şi două grame de sare/zi, adică mai puţin de o linguriţă. Iar limita maximă permisă este de 2,4 grame/zi. Dincolo de acest “barem” creşte exponenţial riscul de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi osteoporoză.

Ouăle îmbolnăvesc inima

Incriminate din cauza colesterolului concentrat în gălbenuş, ouăle au devenit un fel de paria al alimentaţiei moderne. Realitatea este că, în doze excesive, colesterolul ajunge să colmateze vasele de sânge şi astfel să îngreuneze activitatea inimii. Dar de aici şi până la a exclude din dietă un aliment atât de sănătos cum este oul este un pas mare şi… greşit.
Colesterolul este consecința unei diete bogate în acizi grași saturați, aflaţi nu doar în ou, ci în multe alte alimente (slănină, carne de vită, miel, porc, unt, smântână, brânză cu un conţinut ridicat de grăsime, ulei de palmier, ulei de nucă de cocos, unt de cacao etc.). Un nivel ridicat de grăsimi saturate în organism implică un nivel excesiv de colesterol LDL (colesterolul rău) şi apariţia bolilor cardiovasculare. Ouăle singure nu-i furnizează organismului supradoze de LDL, dimpotrivă, studiile au demonstrat că ele stimulează producţia de HDL (colesterol bun).
O cercetare britanică, realizată pe un lot de 4 milioane de subiecţi, a conchis: un ou pe zi, în alimentaţia unui adult cu o sănătate echilibrată, nu crește câtuși de puţin nivelul de colesterol din sânge.

Ouăle roşii sunt mai hrănitoare

Coaja albă sau roşie nu este un indicator nutritiv. Diferenţa “cromatică” este dată, pur şi simplu, de rasa şi penajul găinilor ouătoare.

Un pahar de vin roşu este sănătate curată

Vinul roşu scade toate riscurile de deces: reduce efectul negativ al consumului de tutun asupra vaselor de sânge (le ajută să se “relaxeze”); asigură un somn profund, reparator (un pahar de vin băut înainte de culcare îi furnizează organismului melatonină, un hormon ce reglează ceasul biologic, respectiv ciclul somn-veghe); protejează sănătatea creierului (resveratrolul, substanţa-minune din strugurii roşii, ţine la distanţă demenţa şi boala Alzheimer); previne ateroscleroza (polifenolii din vinul roşu ajută vasele de sânge să se relaxeze şi menţin tonusul muscular); scade presiunea arterială (o veste bună pentru persoanele afectate de hipertensiune: două pahare de vin roşu în timpul mesei reduc valorile tensiunii).
Toate aceste beneficii vin însă “la pachet” cu un consum responsabil. Fiindcă, odată “sărit calul”, apar efectele adverse: vinul conţine şi calorii goale, care duc la creşterea în greutate; excesul măreşte, de asemenea, riscul de cancer, boli hepatice, insuficienţă cardiacă etc.

În general, alcoolul (nu numai vinul, ci şi berea sau “tăriile”), consumat echilibrat, stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece ţine în frâu trigliceridele, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale.

Berea conţine mai puţine calorii decât vinul

Fiecare gram de alcool pur ascunde, în medie, 7 calorii. Astfel se explică de ce băuturile au cu atât mai multe calorii, cu cât sunt mai “tari”. 250 ml de bere furnizează organismului mai puţine calorii (circa 100) decât 250 ml de vin (cca 180 de calorii), fiindcă procentul (concentraţia) de alcool este mai redus(ă).

Mierea este mai sănătoasă decât zahărul

Cu siguranţă, mierea este o alegere înţeleaptă pentru îndulcirea cafelei de dimineaţă sau a ceaiului – cu o condiţie: să nu fie amestecată în lichidul fierbinte, fiindcă se pierd toţi nutrienţii de top, iar mierea se transformă în zahăr pur. Cu toate acestea, nu trebuie să exagerăm, fiindcă mierea are, şi ea, destule calorii (circa 300 kilocalorii la suta de grame).
Mare atenţie şi la sortimentele de miere falsificate: un amestec de glucoză, zahăr, coloranţi şi praf de porumb, care poate provoca dezechilibre majore în organism. Să ne gândim, de exemplu, ce riscă o persoană persoană cu diabet, care ştie că are voie să mănânce miere, dar, de fapt, introduce în circuitul fragil al organismului său un “carburant” foarte periculos, care îi poate declanşa crize extrem de grave!

Carbohidrații afectează sănătatea

Carbohidrații sunt principala sursă de energie a organismului şi joacă un rol crucial în orice dietă sănătoasă. Însă afirmaţia aceasta se susţine 100% doar în cazul carbohidraţilor complecși (aşa-numiţii carbohidraţi buni), care se găsesc în cerealele integrale, nuci, semințe, linte, alune, mazăre, legume, fructe, cartofi etc.
A doua categorie o reprezintă carbohidraţii simpli, din alimentele procesate industrial, care și-au pierdut, în cursul prelucrării, o mare parte din fibre și nutrienți (intră în această categorie produsele de tip junk-food, pastele din făină albă, orezul alb, ovăzul instant, produsele de patiserie, dulciurile şi bomboanele produse industrial, cerealele procesate). Carbohidrații simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr și alte chimicale ce apar în urma procesării. Așadar, consumul de carbohidrați este benefic pentru sănătate, atât timp cât vorbim despre cei complecși.

Menţiunea «multicereale» este un gaj pentru sănătate

De fapt, acest termen înscris pe etichetă ne indică doar faptul că produsul respectiv conţine mai multe tipuri de cereale: grâu, secară, soia etc. Nu este în nici un caz o promisiune legată de cantitatea mai mare de fibre (substanţe extrem de benefice pentru organism). Pentru ca un aliment să fie bogat în fibre, trebuie să conţină cereale integrale. Aceasta este menţiunea gaj pentru sănătate.

Fructele şi legumele congelate sunt foarte hrănitoare

Este adevărat, iar explicaţia e una simplă şi de bun-simţ: fructele şi legumele care urmează a fi supuse acestui proces sunt culese la maturitate şi puse la congelat la doar câteva ore după recoltare. De aceea se păstrează mai bine nutrienţii lor, comparativ cu fructele şi legumele care, după ce au fost culese, stau zile în şir în depozite şi pe tarabele din piaţă, pierzându-şi progresiv calităţile.