Efectele consumului de alcool asupra creierului

Într-un articol precedent am prezentat succint metabolismul alcoolului la nivelul organismului.  În cele ce urmează voi descrie succint modificările care apar strict la nivelul sistemului nervos central în urma consumului de alcool. 

La nivelul creierului, alcoolul afectează aproape toate sistemele de neurotransmiţători, efectele unui consum acut fiind, de obicei, opuse celor pe care le vedem în mod obișnuit în urma unui sevraj (după o perioadă lungă de consum de alcool). Poate că cel mai important efect este legat de stimularea activității acidul gamam amino-butiric (GABA), în special receptorii GABAA. Stimularea acestui sistem complex de canale pentru clor contribuie la efectele anticonvulsivante (împotriva convulsiilor), hipnotice (care induc o stare de somnolență), antianxioase și miorelaxante (care relaxează mușchii) ale tuturor medicamentelor care au drept scop stimularea receptorilor GABA. Consumul acut de alcool conduce la eliberarea de GABA, pe când continuarea consumului de alcool crește densitatea receptorilor GABAA, în timp ce întreruperea bruscă a consumului de alcool (după o perioada lungă de consum – cunoscut sub numele de sevraj) va conduce la reducerea activității GABA. În egală măsură este importantă capacitatea alcoolului de a inhiba receptorii postsinaptici excitatori NMDA (N-methyl-D-aspartat), în timp ce consumul cronic de alcool sau întreruperea acestuia sunt asociate cu stimularea acestor subunități ale receptorilor excitatori. Relațiile dintre intensificarea efectului GABA și inhibarea acțiunii receptorilor NMDA în timpul unei intoxicații acute cu alcool și reducerea efectului GABA cu stimularea acțiunii receptorilor NMDA în timpul întreruperii consumului de alcool explică mare parte dintre fenomenul intoxicației și al sevrajului cu alcool.

Asemenea tuturor activităților plăcute, în timpul consumului acut de alcool se produce o creștere a nivelului de dopamină în anumite regiuni cheie ale creierului, acest efect jucând un rol important în continuarea consumului de alcool, a dorinței de a consuma alcool și a recidivelor frecvente. Modificările de la nivelul căilor de transmitere nervoasă în care este implicată dopamina va duce la o creștere a activității hormonilor „de stres” (cortisol și hormonul adrenocorticotrop - ACTH) în timpul intoxicației și al sevrajului cu alcool. Se pare că aceste modificări sunt responsabile de sentimentele de mulțumire din timpul intoxicației cu alcool, cât și de simptomele depresive care însoțesc reducerea concentrației de alcool de la nivelul organismului.

Aproximativ 35% dintre consumatorii de alcool (într-un procent mult mai mare în rândul consumatorilor cronici) vor prezenta o perioadă de amnezie, un episod de amnezie anterogradă temporară în care nu-și vor aminti nimic sau doar anumite momente din perioada în care au consumat alcool și ceea ce s-a întâmplat după. 

O altă problemă des întâlnită este tulburarea somnului care poate apărea chiar și după numai 2 pahare de vin sau o halbă de bere. Deși consumul de alcool va induce starea de somn ajutând un consumator de alcool să adoarmă rapid, somnul acestuia va fi perturbat pe parcursul întregii nopți. Perioadele de somn sunt perturbate, timpul petrecut în perioada REM (rapid eye movement) și în cea a somnului profund sunt mult reduse. Alcoolul relaxează mușchii de la nivelul faringelui, ceea ce va conduce la sforăit și va exacerba apneea din timpul somnului (apneea în timpul somnului este prezentă la aproximativ 75% dintre consumatorii de alcool de sex masculin cu vârsta de peste 60 de ani). Coșmarurile fac parte dintre tulburările de somn frecvent întâlnite la consumatorii cronici de alcool pe parcursul nopții.

O altă consecință a consumului de alcool este tulburarea gândirii și a coordonării, ceea ce poate conduce la accidente, de multe ori rutiere, și de care, din păcate, ţara noastră nu duce lipsă. România se plasează pe locul 9 în Europa și pe 29 din 168 de țări analizate după ponderea deceselor din accidente de circulație produse ca urmare a consumului de alcool, care se situează la 17,6%, conform Mediafax.

Consumul excesiv de alcool este asociat cu dureri de cap, sete, greață, vărsături și oboseală în ziua următoare, conducând la tulburări cognitive temporare, ineficiență și timp pierdut atât la locul de muncă, cât și la scoală.

În ceea ce privește efectele unui consum îndelungat de alcool, puteți obține informații cu privire la unele dintre bolile frecvente ce pot apărea la nivelul sistemului nervos într-un articol precedent.

Sursă:
Harrison's Principles of Internal Medicine, 19th Edition Textbook (2015), pag. 2723-2728
Credit imagine: Joseph-art