EXCLUSIV Drama românilor străini în propria ţară
Dimensiune font:
În momentul în care se întorc de la muncă din străinătate, mulţi români se confruntă cu o societate care pare să nu-i mai accepte * riscul de depresii este foarte mare, mulţi „stranieri” ajungând în saloanele de tratament de la „Socola”
Pentru o mare parte dintre românii care se întorc de la muncă din străinătate, fie pe perioada concediilor, fie pentru a reveni la viaţa din ţară, revenirea este un şoc la care cu greu se pot adapta. Adaptarea este una dificilă din punctul de vedere al reluării relaţiei cu familia sau al contactului cu societatea românească, cu mult mai diferită faţă de cea din statele occidentale.
Problema principală derivă din faptul că aceştia revin în ţară cu modele sau cu idei pe care nu reuşesc să le implementeze în România, dar şi din faptul că încep să conştientizeze că revin la problemele economice care i-au făcut să plece. „E vorba şi despre o angoasă socială, pentru că oamenii sunt construiţi diferit, trăiesc în stilul propriu. De exemplu, 70% dintre oameni se adaptează cu uşurinţă într-un mediu nou, iar ceilalţi nu. Resimt dezechilibre, apar depresii, pentru că îşi dau seama că revin în locul care nu le-a oferit o stabilitate financiară, un loc de muncă”, a explicat prof. univ. dr. Corneliu Havârneanu, psiholog.
Conform psihologilor, una dintre cauze mai poate fi ruptura de familie şi reintegrarea într-o altă colectivitate, care se face diferit, în funcţie de fiecare persoană în parte. Problemele de neadaptare pornesc de la deconectarea de la pulsul ţării în care au trăit până să plece şi încercarea de a se obişnui cu un alt stil de viaţă. „Se observă, în majoritatea cazurilor, că persoanele cu studii superioare reuşesc să se adapteze cel mai bine, indiferent că este vorba despre Europa sau alte colţuri ale lumii. Majoritatea sunt contrariaţi, pentru că străinii pot să-i asimileze foarte bine, iar aici se confruntă cu nesiguranţa locului de muncă, de exemplu, cu angajatori care îşi fac propriile reguli şi care nu îi integrează, nu-i respectă şi nu-i apreciază”, a mai explicat psihologul Corneliu Havârneanu.
Un alt motiv ar putea fi aşteptările prea mari pe care românii le au la revenirea în ţară, corelate cu speranţa că, în timpul în care au fost plecaţi, ceva s-a schimbat în societatea românească. „Resimţim şi noi, cei care nu am fost plecaţi perioade lungi din ţară, aceste probleme, însă noi nu avem termeni de comparaţie. Nu ajungem să spunem că într-un loc ne e mai bine sau mai rău. Readaptarea este dificilă din acest punct de vedere, unii văd că nu s-a schimbat nimic. Din contră, acolo, deşi poate le-a fost mai greu, au reuşit să se integreze. Şi mai ajung la un moment dat să spună: noi nu prea mai avem la ce veni”, arată psihologii.
Mulţi ajung la Socola
Un rol foarte important în atenuarea şi tratarea unor astfel de afecţiuni îl are familia, care, de cele mai multe ori, reprezintă un sprijin pentru cei plecaţi, prin susţinerea morală. „Asta îi poate face să se întoarcă: dorul de casă, de ţară sau de limbă. Însă, depinde de familie, de mediul din care au plecat. Să nu uităm că este greu de asemenea şi pentru cei care rămân aici”, a adăugat psihologul Havârneanu. Pe de altă parte, tot familia poate fi cea care poate să accentueze stările depresive şi să influenţeze dificultatea cu care aceştia reuşesc să se adapteze la viaţa din ţară. „Atitudinea familiei vizavi de suferinţa psihică este diferită, de la caz la caz. Dacă la început există susţinere foarte mare, doresc să vadă ce se întâmplă, cum pot să ajute, după ce realizează cât de greu este, renunţă. Media de internare a suferindului psihic este de 10-14 zile, dar sunt şi cazuri de pacienţi care stau o lună, iar familia ajunge deja în ipostaza în care vrea să scape de el şi nu-l mai vizitează nimeni, ceea ce de cele mai multe ori, poate agrava situaţia”, a precizat dr. Şerban Turliuc, director medical al Institutului de Psihiatrie „Socola”. Mădălina OLARIU
Neadaptarea, trăsătură a poporului român
Incapacitatea de adaptare este şi o caracteristică a românilor, care de-a lungul timpului au demonstrat că nu sunt un popor puternic, ci unul care, din contra, este construit din slăbiciuni. „Aceste probleme ne spun ceva şi despre români, în general, care, dacă ne uităm retrospectiv, ne dăm seama că nu au făcut niciodată parte dintr-un popor compact, care să creeze comunităţi foarte puternice. Problema cea mai mare este că prin aceste migrări am pierdut trei milioane de cetăţeni, dublu faţă de cât am pierdut, de exemplu, în timpul războaielor mondiale”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, istoric.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau