Explicatia aiuritoare pentru care bulionul de la raft e facut din concentrat: rosia e fruct!

 Din cauza ca a transpuns fara discernamant, cu copy paste, mai multe directive europene, Romania a ajuns sa stabileasca, prin lege, ca rosiile sunt, totodata, fructe si legume. De ce ne-ar interesa asta? Din cauza ca in baza ambiguitatilor din legislatie, parte dintre fabricantii de bulion si de pasta de rosii au gasit calea de nu mai respecta retele traditionale de obtinere a produselor. In schimb, au ajuns sa puna pe raft, in loc de alimente din rosii proaspete si sanatoase, produse facute din concentrat de tomate de provenienta necunoscuta.

Asa cum Ziare.com va informa in cadrul campaniei "Tu stii ce mananci?", rafturile magazinelor de la noi sunt pline cu pasta de rosii si de bulion obtinute din concentrat de tomate. Asta, cu toate ca Ordinul 362/2002 pentru aprobarea Normei cu privire la continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea bulionului si a pastei de tomate stabileste clar ca altfel ar trebui sa stea lucrurile.

Mai exact, in textul normei se prevede, la Articolul 3, ca "bulionul si pasta de tomate sunt produse obtinute prin zdrobirea si strecurarea tomatelor, la care se pot adauga sare sau zahar, urmate de concentrarea prin fierbere a sucului obtinut, pana la consistenta de bulion sau pasta, ambalate in recipiente ermetice sau neermetice".

Ca lucrurile sa fie si mai clare, la Articolul 5 din textul aceleiasi norme se prevede ca "tomatele sunt legume proaspete, sanatoase, intregi, ajunse la maturitate industriala, de culoare rosie intensa, fara semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli criptogamice".

Din textul normei reiese, deci, fara echivoc: din zdrobirea si strecurarea rosiilor sanatoase ar trebui sa rezulte un produs cu consistenta mai redusa (bulionul) sau mai ridicata (pasta de tomate) . Aceasta si doar aceasta ar trebui sa fie calea de preparare a produselor vandute sub denumirea "bulion" si "pasta de tomate", potrivit ordinului.

Problema este ca la noi, consumatorul gaseste la raft atat bulion, cat si pasta de rosii obtinute nu din tomate proaspete zdrobite, strecurate si scazute, ci prin hidratarea unui concentrat de rosii de provenienta necunoscuta.

Ca sa intelegem cum e posibil asa ceva, am intreabat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului. Am facut-o in scris, in baza Legii 544/2001, in conditiile in care, in repetate randuri, conducerea institutiei ne-a informat ca aceasta este singura cale in care a decis sa comunice Ziare.com explicatiile solicitate pentru informarea publicului.

ANPC ne-a informat ca Ordinul 362/2002 - cel despre care am vorbit deja - este inca in vigoare. Insa, mai sustine institutia, de la adoptarea sa si pana astazi, s-a mai emis si Ordinul 510/2003, pentru "aprobarea Normelor cu privire la natura, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si ale altor produse similare destinate consumului uman, act normativ care transpune Directiva 2001/112, respectiv Directiva 2012/12/UE, prin care rosiile sunt considerate fructe si se supun acestui act normativ".

Motivul schimbarii, potrivit ANPC, este ca "actul normativ elaborat pe baza transpunerii cadrului legal european primeaza in aplicare actului normativ national".

Iar daca rosiile sunt fructe, din intelegerea noastra, inseamna ca bulionul si pasta de tomate pot fi considerate si ele produse din fructe, incepand cu intrarea in vigoare a Directivei 2012/12/UE. Iar asta ar justifica faptul ce ele sunt obtinute din concentrat de tomate, nu doar din rosii proaspete...

Cu toate astea, chiar ANPC informeaza in cadrul aceluiasi raspuns formulat la solicitarea Ziare.com ca a aplicat sanctiuni deoarece "in lista ingredientelor era inscriptionat CONCENTRAT DE TOMATE, contrar prevederilor legale prin care se specifica 'bulionul si pasta de tomate sunt produse obtinute prin zdrobirea si strecurarea tomatelor, la care se poate adauga sare sau zahar, urmate de concentrarea prin fierbere a sucului obtinut, pana la consistenta de bulion sau pasta', ceea ce rezulta ca produsele sunt obtinute prin diluarea concentratului de pasta de tomate". Sa fi aplicat ANPC aceste sanctiuni inainte ca rosiile sa inceapa sa fie considerate si fructe sau recent? Institutia nu ne-a mai comunicat.

Ce intelege consumatorul din toate astea? E greu de spus. Oricum, pe rafturi se gasesc, in continuare, atat produsele fabricantilor care considera ca rosia e leguma, cat si cele ale producatorilor care o considera fruct si, in consecinta, fac bulion si pasta de tomate din concentrat importat.

Problema este ca foarte putini dintre producatorii care folosesc concentrat de tomate ca principal ingredient pentru bulion si pasta de rosii mentioneaza si locul din care l-au importat. Informatia e importanta pentru ca, in cazul in care tomatele au fost cultivate si procesate intr-o tara din afara UE - sa spunem in China - ele ar putea contine urme de pesticide sau ar fi putut fi prelucrate in conditii improprii.

La solicitarea Ziare.com, ANPC ne-a informat ca, in baza Articolului 26 din Regulamentul (UE) nr.1169/2011, provenienta ingredientului principal (a concentratului de tomate din bulion si pasta de rosii, in cazul nostru - n.red.) este obligatorie doar in anumite situatii. Mai exact, doar atunci producatorul scrie pe eticheta provenienta produsului (sa spunem "bulion din Romania"), iar ingredientul principal e adus din afara tarii. In rest, nu-i treaba consumatorului de unde a fost adus concentratul si nici in ce conditii a fost el obtinut!

Am intrebat ANPC si daca apreciaza ca informatiile privind provenienta concentratului de tomate ar trebui sa figureze pe eticheta sau daca ele i-ar influenta consumatorului decizia de cumparare. La aceaste intrebari, ANPC ne-a rapspuns doar ca etichetare se face in conformitate cu prevederile Regulamentul (UE) nr.1169/2011. Cu alte cuvinte, specialistii institutiei nu considera nimic, in legatura cu acest subiect.

Nu li se pare inadmisibil ca la raft se afla produse care pot afecta sanatatea romanilor, ca romanii nu sunt avertizati asupra acestor pericole, ca legislatia este vraiste (intentionat?) si producatorii de rea credinta profita de acest lucru, in defavoarea consumatorului, dar si a producatorilor corecti. Si toate acestea in ciuda faptului ca menirea institutiei este sa garanteze protectia consumatorului si romanii ii platesc pe functionarii de aici, luna de luna, ca sa faca asta.