Denumire stiintifica: Paeonia officinalis L.
Denumire populara: Bujor, Babaruja, Bajoroji, Bajaruji, Bojor, Bonjur, Buja, Bujoara, Bujor alb, Bujor de gradina, Bujor rosu, Bujorel, Busor, Rajioara, Roza de Rusalii, Roza, Rosioara, Ruj, Ruja, Ruja buja, Ruja buja rosie, Ruja de Rusalii, Rujambuja, Ruja rosie, Ruji mari, Rujioara, Rusii de Rusalii, Rusioara, Rusoara, Tubaroja, Tubaroza
Planta perena cu radacini groase, noduro-lemnoas cu fibre tuberizate, tuberculii alungiti; tulpina inalta de 30-6 cm, de obicei neramificata, glabra, uniflora; frunze alterne, penate cu cite 3 ramificatii trisectate; flori actinomorfe, solitare, mari, cu 5-8 petale rosii; inflorirea in mai-iunie; fruct multiplu (polifolicula), format din 2-4 folicule catifelat-dens-paroase cu seminte mari, negre-albastrui, lucitoare.
In scop medicinal se utilizeaza radacinile care contin uleiuri volatile cu monoterpene biciclice si florile.
Compozitia chimica
Radacinile contin monoterpene (1,5-3,5% peoniflorina), glucoza (4 - 5 %), zaharoza (8 - 14 %), amidon, antocianozide (3,5-diglucozida peonidolului), tanin, mucilagii, compusi fenolici (peonol, glucopeonol).
Paeonia officinalis este o specie cultivata pentru flori care contin: antocianozide (peonin-3,5-diglucozida in special), tanin (pentagaloilglucoza), flavone (glicozide ale kemferolului).
Semintele acestei specii contin: glucide (1,4 %), lipide (23,6 %), proteine (11,0 %), pectine, acid rezinic.
Specia Paeonia lactiflora contine glucozizi monoterpenici, asa cum este paeoniflorinul. Glucozizii monoterpenici existenti in aceasta planta, au activitate antiinflamatoare, imunoreglatoare si sunt eficace in tratarea artritei reumatoide.
Actiune terapeutica
Extractele obtinute din radacini au proprietati diuretice, sedative, tonice, antiinflamatorii, antibacteriene, antispasmotice, antiepileptic si au actiune tonica asupra circulatiei venoase.
Se utilizeaza pentru tratarea nervozitatii, convulsiilor, palpitatiilor, varicelor, epilepsiei, varicelor si hemoroizilor.
Medicina populara: flori - ceai pentru tratarea durerilor de piept; radacina - infuzie pentru tratarea epilepsiei, carceilor si combaterea viermilor intestinali; frunza, radacina, amestecate cu unsoare erau folosite pentru calmarea durerilor de picioare sau a umflaturilor; flori - puse primavara in scalda copiilor pentru a fi frumosi.
Adauga comentariul tau