Inhibitorii pompei gastrice de protoni aflati sub investigatia FDA privind cresterea riscului de diaree cauzata de C. difficile

Dimensiune font:

| 29-10-2012 14:00

U.S. Food and Drug Administration, autoritatea americana in domeniul medicamentelor, dispozitivelor medicale si alimentelor adresate publicului larg, a anuntat recent initiativa acesteia de a investiga riscul de aparitie a diareei induse de bacteria Clostridium difficile atribuit clasei de medicamente denumite inhibitori ai pompei de protoni (PPI - proton pump inhibitors).

Inhibitorii pompei de protoni, dupa cum le spune si denumirea, au drept rol inhibarea activitatii pompei H⁺-K⁺- ATP-aza de la nivelul celulelor parietale gastrice, responsabile de secretia sucului gastric acid. In conditii de hiperactivitate a celulor parietale, secretia de acid gastric este sporita, si apar afectiuni precum ulcerul sau esofagita. Inhibitorii pompei de protoni sunt prescrisi de catre medici in afectiuni precum boala de reflux gastro-esofagian (BRGE), esofagita, ulcer gastric si duodenal, sindrom Zollinger-Ellison. Din punct de vedere al vanzarilor de medicamente pe piata americana, inhibitorii pompei de protoni reprezinta cea de-a 3-a clasa de medicamente (conform unui studiu desfasurat in anul 2010).

pH-ul stomacului are insa un rol extrem de important cand vine vorba de apararea organismului impotriva agentilor patogeni. O crestere a pH-ului de la nivelul stomacului si duodenului (consecinta a administrarii inhibitorilor pompei de protoni, dar si a altor clase de medicamente precum antihistaminice antiH2 de tip ranitidina/famotidina/nizatidina, a parasimpatoliticelor de tip pirenzepina sau a blocantelor receptorilor de gastrina de tip proglumid) predispune la infectii bacteriene intestinale. Iar unul dintre cei mai periculosi agenti patogeni este bacteria gram-pozitiva Clostridium difficile, raspunzatoare de colita pseudomembranoasa si alte afectiuni cu localizare la acest nivel. Particularitatea C. difficile consta in rezistenta antibacteriana pe care o are aceasta la majoritatea antibioticelor. Mai multe informatii referitoare la tratamentul infectiilor date de C. difficile puteti gasi aici. Mai jos aveti prezentata o schema a sistemelor chimice ce participa la procesul de secretie a sucului gastric:

Din categoria inhibitorilor pompei de protoni (PPI) fac parte urmatoarele substante active: omeprazol (Omeprazol®, Omez®, Omeran®, Omedar®, Novogast®), esomeprazol (Nexium®, Emanera®, Esomeprazol®, Helides®, S-Gastrol®), pantoprazol (Azatol®, Controloc®, Dyspex®, Emerpan, Gesoflux®, Pantexel®, Nolpaza®, Pantoprazol®, Zencopan®, Seltraz®, Redacib®), lansoprazol (Lansoprazol®, Lanzol®, Lanzap®, Lanzul®), Rabeprazol (Acilesol®, Rabelinz®, Rabeprazol®), timoprazol, picoprazol (aflati inca in stadiu de investigare). Printre reactiile adverse comune acestor medicamente se numara greata, fotosensibilitatea, diareea sau constipatia.

Initiativa FDA de investigare a riscului prezentat de PPI privind aparitia diareei cauzate de C. difficile vine ca urmare a unui studiu desfasurat pe perioada a 4 ani si publicat recent in Clinical Infectious Diseases Journal in care se evidentiaza faptul ca din cei 485 de pacienti, spitalizati intr-un anume centru medical, care prezentau infectii intestinale cu C. difficile, cca. jumatate se aflase sub tratament cu medicamente antiacide, dintre care cele mai des folosite fiind inhibitorii pompei de protoni si, pe locul 2, antihistaminicele antiH2. 23 de pacienti au murit din cauza infectiilor cu C. difficile. In cazul acelor pacienti care utilizeaza PPI si care dezvolta diaree persistenta in ciuda tratamentului simptomatic, FDA recomanda testarea pentru Clostridium difficile. Paralel cu acesta investigatie, FDA va analiza si riscul antagonistilor receptorilor de tip 2 histaminici de a conduce la aparitia diareei datorate infectiei cu C. difficile.

Sursa: U.S. Food and Drug Administration