Macesul

Macesul

 

Denumirea plantei: Maces (lat. Rosa canina)

Familia: Rosaceae

Denumiri populare: cacadar, calcadarin, ciucuri de maracina, laba matei, maracina, maracinele cioarei, rug de maces, rug salbatic, trandafir de camp, trandafir salbatec, tufa de rug, zgarghiu.

Ecologia si raspandirea:
Macesul este un arbust, inalt de 1-3 m, avand ghimpi cu baza lata, iar varful curbat in jos in forma de secera. Frunzele sunt compuse, formate din mai multe foliole, de obicei 5-7, de forma ovala, dintate pe margini. La baza frunzelor se afla doua frunzisoare mai mici (stipele). Florile sunt de culoare roz, uneori albe, dispuse cate 2-3 la varful ramurilor.
Fiecare floare este formata din 5 petale, numeroase stamine dispuse pe un receptacul care la maturitate devine carnos si de culoare rosie. In acest receptacul, numit impropriu fruct, se afla numeroase achene, in realitate adevaratele fructe, carora in mod obisnuit li se spune seminte. Infloreste in luna iunie.

Compozitie chimica: vitaminele: A, B1, B2, E, P, PP, K, acid citric, malic, flavonoide, beta caroten, zaharuri, lecitina, pectină, taninuri, ulei gras volatil, lecitine, saruri minerale de calciu, fier, magneziu.

Perioada de vegetatie:
Planta multianuala. Creste prin tufisuri, pe dealuri, la marginea drumurilor si a padurilor.

Perioada de recoltare:
De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza.

Afectiuni pentru care se recomanda:
afectiuni hepatice, afectiuni vasculare mai ales capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie ischemica, cistita, constipatie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febra, fragilitate capilara, hipermenoree, inflamatiile cailor urinare, lipsa poftei de mancare, litiaza urica şi biliara, micoza bucala, migrena, normalizarea circulatiei sangvine, oxiuri, plagi, rani, rezistenta la frig scazuta, rino-sinuzite, ulceratiile pielii inclusiv cel varicos, viermi intestinali.

Calitati curative si actiune farmaceutica:
Se folosesc fructele in special, dar si florile si frunzele.
Este: vitaminizant de exceptie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog, coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimina toxinele din corp, reface capilarele, scade permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, ajuta la functionarea glandelor endocrine, stimuleaza activitatea biliara, vermicid, dilata arterele, reface circulatia pana la nivelul creierului.
Ajuta in cazul in care se da interferon, ca acesta sa aiba o actiune mai puternica.
Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta in procesele de oxido- reducere si respiratorii celulare; datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizand circulatia sangvina. Mai au si actiune diuretica.

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Preparare:
- Se va face pulbere fara samburi din maceşe uscate cu raşnita de cafea şi se va lua un varf de cutit care se va tine sub limba cateva minute dupa care se va inghitii cu putina apa.
- Macerat – 2 lingurite de fructe se vor tine in apa(250 ml) de seara pana dimineata. Se strecoara apoi se va pune miere şi se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
- Decoct din 2 lingurite de fructe maruntite la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute dupa care se va strecura şi se poate indulci cu miere daca nu aveti diabet. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
- Marmelada din fructe se poate consuma cat de multa fara sa produca nici un fenomen neplacut.
- Vin din fructe zdrobite – 1Kg. Peste care se va pune 1,5 Kg de zahar, putina drojdie şi 5 litri de apa. Se va lasa la fermentare. Se poate adauga la aceasta cantitate şi 2 lamai cu coaja cu tot taiate felii. In timpul fermentarii ar fi foarte bine sa se puna un furtun de fermentare intr-un vas cu apa pentru a nu intra aerul in balonul in care se face vinul. Dupa circa 20 de zile (depinde de temperatura la care se tine) nu mai fermenteaza şi se va vedea ca in borcan nu se mai formeaza bule de fermentatie. Se va trage de pe drojdie şi se pune in sticle cu dop. Se poate lua cate 50 ml de trei ori pe zi in toate afectiunile de mai sus. Pentru a fi mai eficient se va putea folosi şi paducelul in combinatie.

In traditia populara:
coaja de maces se folosea in amestec cu coaja de perj, sovarf si cimbrisor, la vopsit in rosu. Ceaiul din macese uscate se lua contra tusei, raguselii si naduselii. Contra naduselii, unii amestecau macesele cu dumbrovnic, menta pisata si flori de paducel, le fierbeau la un loc si zeama lor se lua dimineata pe nemancate. Se dadea copiilor cand aveau colici. in unele zone fructele se dadeau copiilor fierte in apa, in durerile de pantece. in Salciua (muntii Apuseni), macesele uscate se amestecau cu tulpini florifere de zmeur, pentru ceai de durere de inima. In muntii Apuseni la Maguri se fierbeau cu sanziene si se luau contra diareei.

 

 

http://www.tratament.net