O terapie de top face minuni la Iaşi

Accidentele vasculare ischemice afectează tot mai multe persoane şi, din păcate, şi la vârste fragede * medicii ieşeni au găsit însă leac acestei afecţiuni şi salvează pacienţii cu o terapie de top, utilizată de aproximativ doi ani de zile 

 

O terapie-minune care se face la Iaşi de doi ani de zile şi la alte câteva centre din ţară îi poate ajuta pe cei care suferă de accident vascular ischemic să-şi revină miraculos. Numai că, din păcate, puţini sunt cei care ştiu de această metodă şi de condiţiile pe care le impune. La Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, medicii salvează lunar cel puţin trei astfel de pacienţi, rata de reuşită fiind foarte mare. Practic, cu ajutorul câtorva aparate, neurochirurgii reuşesc să pătrundă în anumite vene, unele foarte înguste, şi să facă să dispară cheagurile de sânge formate, redând pacienţilor şansa la o viaţă normală, scăpându-i chiar şi de paralizie. „În tratamentul accidentului vascular ischemic sunt mai multe feluri în care cheagul de sânge care s-a format, poate fi făcut să dispară. Ori acesta se fragmentează, ori se aspiră, ori se dizolvă. Sunt mai multe posibilităţi şi depinde de la caz la caz care este aplicată. Cea mai mare rată de reuşită este la aspiraţie, fiind şi cea mai folosită”, a declarat dr. Nicolaie Dobrin, neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi.

La spital, doar în „fereastra terapeutică”
Tromboliza intravenoasă, aşa cum este numită metoda, permite pacientului cu accident vascular ischemic tratat la timp remisia completă a deficitului neurologic fără sechele, spun medicii. Pentru a avea succes, însă, pacienţii trebuie să ajungă în maximum trei ore de la instalarea simptomelor la spital, pentru că metoda poate fi aplicată doar în primele 4,5 ore de la producerea atacului cerebral, în aşa numita „fereastră terapeutică”. Mai mult, aceştia trebuie să se încadreze în nişte criterii clare, pentru că medicii fac totul după protocoale terapeutice internaţionale. „Sunt criterii foarte clare şi nu toţi se încadrează. Nu este deloc simplu. În primul rând, trebuie să ajungă imediat la spital, în maximum trei ore, în fereastra de timp, pentru a avea şi noi timp de investigaţiile necesare. Acesta este cel mai important aspect”, a punctat dr. Diana Halit, medic specialist neurolog la Spitalul de Neurochirurgie.

Zeci de pacienţi salvaţi
La Iaşi, tratamentul se face de doi ani de zile şi a salvat zeci de pacienţi, revenirea, în cazul unora, fiind de-a dreptul spectaculoasă. Lunar, la medicii ieşeni ajung de la trei până la şase astfel de cazuri. Aceştia spun că ar fi şi mai multe, dar, din păcate, la noi populaţia nu este informată corect, pentru a şti când trebuie să ajungă la spital şi cei mai mulţi ajung prea târziu. „Facem terapia la pacienţii selectaţi tocmai cu scopul de a-şi reveni, dar nu toţi îşi recuperează deficitul. Numărul de cazuri pe lună variază. Sunt momente când trec câte două săptămâni în care nu avem cazuri şi momente în care avem. Acum, am doi pacienţi de săptămâna trecută, iar unul dintre ei, de 80 de ani, nu a recuperat nimic, a rămas cu acelaşi deficit, dar nu a avut nicio complicaţie, iar al doilea, de 67 de ani, care nu vorbea, nu înţelegea, nu mişca pe partea dreaptă, acum se ridică, merge, vorbeşte, deci este aproape bine”, a mai spus dr. Diana Halit.
Pentru ca tot mai multe persoane să se poată recupera în astfel de cazuri, medicii specialişti atrag atenţia asupra faptului că este esenţial ca, la apariţia primelor simptome neurologice, să se prezinte într-un serviciu de urgenţă. De asemenea, este foarte important ca pacienţii să-şi noteze cu foarte mare precizie ora la care au apărut primele simptome pentru că, zilnic, numeroase şanse de recuperare se pierd pentru că pacienţii nu ajung la spital în intervalul util. „La noi, din păcate, oamenii sunt la extreme. Ori se prezintă la spital târziu, spunând că s-au gândit că persoana în cauză îşi revine, ori sunt cei care la fiecare durere minusculă ajung la spital panicaţi, fără să aibă nimic. Populaţia trebuie informată corect”, a mai declarat dr. Nicolaie Dobrin, de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. Roxana NĂSTASĂ

Printre simptomele unui accident vascular ischemic se numără tulburările de vorbire, de înghiţire, de echilibru, de vedere sau instalarea diplopiei (vederea dublă) ori asimetria bruscă a feţei