Poliartrita reumatoida este o boala sistemica (afecteaza intreg organismul), care evolueaza progresiv, de cauza necunoscuta, caracterizata prin manifestari periferice inflamatorii cronice ale sinovialei (capsula articulara) si articulare, asociate cu afectarea tuturor organelor.
Cauzele aparitiei bolii raman necunoscute. Sunt incriminate, dar fara a fi clar dovedite trei cauze: infectioase, genetice si imunologice.

Factorii favorizanti ai aparitiei bolii se presupune a fi: sexul (mai frecventa la femei), varsta (frecventa maxima de aparitie intre 30 si 55 de ani), ocupatia (mai frecventa la cei expusi frigului si umezelii la locul de munca), endocrini (dezechilibre hormonale) si metabolici (cresterea acidului uric).
Fiind boala sistemica, afecteaza tesutul conjunctiv in intregime, inclusiv organele interne.

Poliartrita reumatoida evolueaza in patru stadii

I. Stadiul prodromal ce precede instalarea fenomenelor tipice ale bolii, se manifesta necaracteristic prin astenie fizica, scadere in greutate, lipsa poftei de mancare si tulburari vasomotorii (racirea si amorteala extremitatilor). Acest stadiu poate lipsi sau trece neobservat. 

II. Stadiul de debut poate fi tipic sau atipic. De cele mai multe ori este lent si progresiv, iar uneori are caracter subacut sau acut. Poate afecta o singura articulatie, foarte putine sau foarte multe articulatii, interesand in special articulatiile mici ale membrelor. Suferintele articulare se caracterizeaza prin durere, redoare (limitarea miscarilor articulare), fenomene inflamatorii si hiperemie cutanata (caldura si roseata pielii). Fenomenele dureroase din perioada de debut sunt mai puternice in timpul noptii, sunt meteorosensibile si se pot asocia cu inflamatii, amorteli si crampe musculare. Durerile scad dimineata, la miscarile uzuale. Acest fenomen se numeste redoare articulara si este un semn caracteristic stadiului de debut. Tumefierea articulara (cresterea volumului articulatiei) insoteste durerea atat in stadiile incipiente cat si in cele evoluate. Inflamatia se localizeaza la articulatia mijlocie a degetelor mainii (in special a degetului mijlociu), ii da aspect fusiform (de fus) caracteristic, cu limitarea progresiva a miscarilor acestei articulatii. 

III. Stadiul clinic manifest evolueaza in doua etape: a.Etapa exsudativa care se caracterizeaza prin afectarea starii generale, cu stari subfebrile sau febrile, lipsa poftei de mancare, scadere in greutate, paliditate, astenie marcata si diminuarea capacitatii de munca. Fenomenele inflamatorii se extind de la articulatiile mici, interesand articulatiile mari ale membrelor (sold, genunchi, glezne, umar si cot) si uneori si la nivelul coloanei cervicale, articulatiilor dintre stern si clavicula, articulatiilor temporomandibulare si sacroiliace (la nivelul bazinului). Durerea violenta sau moderata, continua, mai puternica dimineata, poate fi accentuata prin miscare sau apasare. Se modifica volumul articulatiilor si degetele devin fusiforme, iar articulatiile genunchilor, coatelor si gleznelor devin globuloase (marite de volum si rotunde). Limitarea miscarilor poate merge uneori pana la impotenta functionala accentuata, iar afectarea inegala a grupelor musculare contractate, genereaza deformatii si devieri. b.Etapa productiva se caracterizeaza prin dureri de intensitate mai mare, deformari si anchiloze articulare (limitarea partiala sau totala a miscarilor). Cele mai importante modificari apar la degetele mainii (deviate spre exterior, deformate in "gat de lebada", in "M", in "gheara" si in hiperextensie). Apar devieri de pozitii a labelor picioarelor, platfus si deformari ale degetelor picioarelor. Apare anchiloza articulara, progresiva pana la limitarea totala a miscarii.

In acest stadiu apar fenomenele extraarticulare: 1.Musculare: dureri asociate la inceput cu contractura, iar mai tarziu cu atrofie mai ales la muschii mainilor si picioarelor. 2.Tegumentele sunt subtiri si transparente la nivelul palmelor. Uneori pot deveni reci si vinete. 3. Unghiile sunt uscate, se rup usor si prezinta dungi subtiri verticale. 4.Parul este uscat, isi pierde culoarea si cade. 5. Nodulii subcutanati sunt de marimea unui bob de mazare sau uneori mai mari, nu adera la piele si nu sunt durerosi. 6.Adenopatia (marirea de volum a ganglionilor) apare in primele saptamani de boala, in vecinatatea articulatiilor afectate, este dureroasa, persistenta si rezistenta la tratament. 7.Tulburarile oculare sunt de tip inflamator (irita, iridciclita si conjunctivita) constand in durere oculara moderata, scaderea limitata a vederii si inrosirea ochilor. 8.Leziunile cardiace constau in tulburari de irigatie coronariana cu aparitia cardiopatiei ischemice si in tulburari de conducere (foarte rare) care sunt blocurile de ram partiale sau totale, atrio-ventriculare care pot duce la morti subite. 9.Tulburarile circulatorii din etapele anterioare de evolutie se accentueaza. 10.Manifestarea pulmonara cea mai frecventa este fibroza pulmonara, care duce in stadiile terminale la insuficienta respiratorie. 11.Manifestarile digestive sunt dominate de absenta secretiei sucului gastric ce determina lipsa poftei de mancare. Hepatita reumatoida este asemanatoare cu hepatita cronica persistenta. 12.Manifestarea renala obisnuita este amiloidoza (infiltrarea rinichilor cu o proteina anormala denumita amiloid) care duce la insuficienta renala cronica.

IV. Stadiul avansat se caracterizeaza prin alterarea profunda a starii generale, scaderea importanta in greutate si infirmitate accentuata. Pacientii se deplaseaza cu multa dificultate ajutandu-se de sprijin sau sunt imobilizati la pat. Pielea care acopera articulatiile marite de volum si deformate este subtire lucioasa si adesea mai inchisa la culoare. Uneori, in aceasta situatie cu mari disabilitati motorii, survine stabilizarea fenomenelor inflamatorii articulare, in paralel cu ameliorarea starii generale. Pacientii pot trai pana la varste inaintate, desfasurand o viata sociala redusa. 

Examene de laborator in poliartrita reumatoida

In cadrul evolutiei bolii apar modificari ale analizelor de laborator: 1.Anemia ferorezistenta (nu raspunde la administrarea preparatelor din fier). 2.Numarul de globule albe este normal sau usor crescut. In formele cu debut acut apare leucocitoza (cresterea numarului de globule albe). In formele cu splenomegalie (splina marita) sau evolutie cronica prelungita apare leucopenia (scade numarul de globule albe). 3.Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este un test de mare utilitate pentru stabilirea diagnosticului si pentru urmarirea evolutiei bolii. In fazele active VSH este crescut si scade in perioadele de ameliorare. 4.Electroforeza serica evidentiaza scaderea albuminelor si cresterea globulinelor. 5.Teste imunologice: A.Imunelectroforeza proteinelor indica scaderea serinelor si cresterea tuturor tipurilor de imunoglobuline, in special M si G; B.Proteina C reactiva este prezenta la majoritatea pacientilor. Aceasta nu este prezenta in mod normal. Este deosebit de sensibila in evidentierea fenomenelor inflamatorii si poate precede cresterea VSH-ului. Se mai efectueaza urmatoarele teste imunologice: reactia Waaler-Rose si testul latex; testul rozetei reumatoide; anticorpii antinucleari; celulele lupice.

Testele imunologice sunt obligatorii pentru stabilirea corecta a diagnosticului precoce de poliartrita reumatoida.
6.Examenul lichidului sinovial (lichidul din cavitatea articulara) ofera, de asemenea, elemente de diagnostic precoce in poliartrita reumatoida prin depistarea unor leucocite anormale, care contin factori reumatoizi. 7.Examenul radiologic. In formele incipiente evidentiaza osteoporoza difuza, la care se asocieaza imaginea determinata de tumefierea partilor moi. In stadiile mai evoluate apar micro si macro geode (gauri) cu eroziuni marginale ale extremitatilor osoase. In formele avansate, vom remarca suprafete articulare neregulate, subluxatii si disparitia spatiilor articulare ca urmare, a distrugerii cartilajului articular, mai ales la articulatiile de pe dosul mainilor si la arculatiile degetelor. Disparitia cartilajului este urmata de anchiloza osoasa, frecventa la articulatia genunchiului sau a gleznei.

Recomandari

Nu etichetati orice durere la una sau mai multe articulatii, cu sau fara deformarea lor, drept reumatism. Mergeti la medicul de familie. Dupa aparitia acestor simptome articulare nu va tratati singuri cu medicamente antiinflamatoare pentru a scapa de durere. Amanarea prezentarii la medicul de familie duce la evolutia bolii.
Daca, pe langa manifestarile articulare apar si unele dintre cele mai minore simptome descrise mai sus, prezentarea la medicul de familie este absolut obligatorie.
Spun toate acestea deoarece, ceea ce considerati un simplu reumatism cronic, poate ascunde o afectiune mult mai grava. Medicul de familie va va indruma catre medicul specialist balneolog, singurul in masura sa efectueze un examen clinic minutios si corect, sa prescrie si sa interpreteze analizele de laborator necesare pentru stabilirea diagnosticului exact, pentru stabilirea stadiului evolutiv al bolii si tot el va fi cel care va prescrie tratamentul corect, care sa incetineasca cat mai mult evolutia bolii.