Se schimba etichetele laptelui si ale produselor lactate: ce inseamna produs natural si care e tara de origine

Mentionarea tarii de origine si a locului de provenienta a laptelui crud 

Printre mentiunile obligatorii conform noii legi se numara "tara de origine si locul de provenienta a laptelui crud materie prima pentru consum".

Conform reglementarii europene privind etichetarea alimentelor, mentionarea tarii de origine sau a locului de provenienta este obligatorie in cazul anumitor tipuri de carne si, in legatura cu alte produse alimentare, atunci cand lipsa acestor informatii ar putea induce consumatorul in eroare in ceea ce priveste adevarata tara de origine sau adevaratul loc de provenienta a produsului alimentar, in special daca informatiile care insotesc produsul alimentar sau eticheta in ansamblul ei ar sugera in alt fel ca produsul are o alta tara de origine sau un alt loc de provenienta.

Conform legii europene, statele membre pot introduce dispozitii privind mentionarea obligatorie a tarii de origine sau a locului de provenienta a produselor alimentare, dar numai atunci cand exista dovada unei legaturi intre anumite calitati ale produsului si originea sau provenienta sa. Mai mult, statul membru trebuie sa dovedeasca faptul ca majoritatea consumatorilor considera ca furnizarea acestor informatii prezinta o importanta deosebita.
Asadar, un stat membru poate impune mentiunea obligatorie (alternativa) privind tara de origine sau locul de provenienta, dar in anumite conditii. In acest context, constatam ca legea din Romania este mult mai restrictiva in sensul ca pe eticheta vor trebui indicate atat tara de origine cat si locul de provenienta a laptelui crud materie prima.

Mentionarea alternativa a tarii de origine sau a locului de provenienta a laptelui reflecta o abordare practica, in timp ce impunerea mentionarii ambelor informatii va fi destul de greu de implementat in practica.

Produs natural 

Definitia "produsului natural" se refera doar la faptul ca laptele crud folosit trebuie sa provina 100% de la vaci, bivolite, oi si capre, fara a avea in compozitie inlocuitori de lapte sau lapte praf. Definitia este insa deficitara pentru ca ar permite ca un produs sa fie etichetat drept natural chiar daca ar contine diversi aditivi, care nu se incadreaza la inlocuitori de lapte sau lapte praf. Aceeasi concluzie s-ar putea extinde si pentru produsele ce au in compozitie lapte crud 100% dar contin stabilizatori, conservanti, preparate de fructe, arome, coloranti etc. Or, aceasta ar induce in eroare consumatorii despre caracterul "natural" al produsului.

Produs romanesc

Conform art. 5 litera a) din legea promulgata, "Dreptul de a inscrie pe eticheta produsului finit mentiunea 'Produs romanesc' va reveni obligatoriu doar celor care folosesc in proportie de 100 % lapte crud ca materie prima provenit din fermele din Romania".

Din formularea textului reiese ca abordarea a fost de a considera Romania ca tara de origine atunci cand laptele a fost colectat in Romania, fara a lua in considerare locul procesarii laptelui. 

Care va fi impactul Legii?

Avand in vedere numarul mare de informatii de pe eticheta (denumirea produsului alimentar; lista ingredientelor; cantitatea neta a produsului; data durabilitatii minimale sau data limita de consum; conditiile speciale de pastrare si/sau conditiile de utilizare; tara de origine si locul de provenienta a laptelui crud materie prima pentru consum; denumirea ambalatorului si marca de identificare; numele, denumirea comerciala si adresa procesatorului din sectorul laptelui pentru consum; declaratia nutritionala; continutul de grasime exprimat in procente; procesul termic utilizat, pasteurizat, sterilizat, ultrapasteurizat; avertizarea ca are un anumit procent de lapte praf, faptul ca este "produs natural" sau "produs romanesc") si nivelul de detaliu al acestora (de exemplu in ceea ce priveste locul de provenienta a laptelui materie prima) este de asteptat ca procesatorii din industria laptelui sa suporte costuri suplimentare operationale, de logistica sau de ambalare care se vor reflecta, cel mai probabil, intr-o crestere a preturilor produselor. 

De asemenea, in forma actuala, Legea cuprinde anumite neclaritati si ridica probleme operationale pentru procesatori pentru ca nu tine cont de specificul activitatii. 

De exemplu, colectarea laptelui se face pe trasee care pot cuprinde in aceeasi zi mai multe localitati sau judete, trasee care pot fi diferite de la o zi la alta. Ce loc de provenienta ar trebui indicat pe eticheta? Vor trebuie utilizate seturi de etichete pentru fiecare loc de provenienta sau traseu? 

Un alt exemplu are in vedere modalitatea in care vor putea fi afisate toate informatiile pe ambalaj si daca vor incapea pe ambalaj, mai ales in cazul produselor cu ambalaje de dimensiuni mici. Pe de o parte, conform noii legi, majoritatea informatiilor trebuie sa fie vizibile in acelasi camp vizual (adica adica pe suprafetele care pot fi citite dintr-un singur unghi de vedere). Pe de alta parte, conform reglementarii europene aplicabile, toate informatiile trebuie sa fie lizibile si literele sa aiba o anumita dimensiune minima reglementata.

Cand intra in vigoare Legea?

Legea a fost promulgata de Presedintele Romaniei pe data de 3 mai 2016, dar va intra in vigoare in termen de 90 de zile dupa ce Comisia Europeana va da o decizie cu privire la aceasta. Astfel, Comisia Europeana va verifica daca noua lege este in conformitate cu prevederile legale comunitare.

Scopul legii

In prezent, etichetarea produselor alimentare se face conform Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Reglementarea europeana a avut ca scop o abordare unitara la nivelul Uniunii Europene a informatiilor pe care consumatorii trebuie sa le primeasca pentru a putea lua deciziile in cunostinta de cauza. Aceste reguli se aplica in toate statele Uniunii la fel.

In contextul in care Romania este parte la Uniunea Europeane, iar regulamentele europene sunt direct aplicabile in toate statele membre, la fel ca si legislatia nationala, se pune intrebarea daca cerintele suplimentare din legea promulgata sunt in conformitate cu Regulamentul 1169 si cu legislatia europeana.

Regulamentul 1169 da statelor membre posibilitatea de a introduce cerinte suplimentare de etichetare pentru anumite tipuri de produse sau cu privire la anumite aspecte, dar in anumite conditii.

Pe de o parte, in ceea ce priveste chestiunile armonizate in mod specific prin regulament, statele membre nu pot sa adopte sau sa mentina dispozitii de drept intern, cu exceptia cazurilor permise de dreptul Uniunii. In plus, chiar si atunci cand sunt permise modificari la nivel national in asemenea cazuri, acestea nu trebuie sa creeze obstacole in ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor sau cazuri de discriminare in ceea ce priveste produsele alimentare din alte state membre. Consideram ca cerintele privind mentiunile obligatorii care trebuie inscriptionate pe etichete conform art. 9 din Regulamentul 1169 reprezinta una dintre chestiunile armonizate prin regulament si ca atare orice modificare trebuie sa fie in limitele permise de acesta.
 
Pe de alta parte, desi statele membre pot adopta dispozitii de drept intern in ceea ce priveste chestiunile care nu sunt armonizate in mod specific prin Regulamentul 1169, acestea pot fi realizate numai in masura in care respectivele dispozitii nu interzic, obstructioneaza sau restrictioneaza libera circulatie a bunurilor care sunt in conformitate cu acesta.
Drept urmare, orice adaugiri sau modificari ale legislatiei comunitare trebuie trecute prin anumite filtre.

Concluzii

Desi noua lege este menita sa ofere informatii detaliate consumatorilor din Romania, trebuie sa nu uitam ca suntem parte a Uniunii Europene si ca exista o reglementare europeana privind etichetarea alimentelor de la care se poate deroga doar in anumite conditii. Comisia Europeana urmeaza sa dea o decizie privind conformitatea legii din Romania cu reglementarile europene.

Ca la orice act normativ, ar trebui ca impactul si modalitatea practica de implementare a Legii, tinand cont de specificul activitatii, sa fie analizate inainte de intrarea in vigoare a acesteia. Din aceasta perspectiva, s-ar impune anumite modificari ale Legii si gasirea solutiilor de implementare potrivite impreuna cu operatorii din domeniu.