Trăirile părinţilor, pe înţelesul adolescenţilor

Libertate, respect, identitate sunt câteva dintre valorile care îi preocupă pe mulţi liceeni * atent gestionate, aceste valori îi ajută să-şi construiască propria personalitate şi-i ajută să devină adulţi responsabili * greşelile sunt un alt factor de creştere, dacă sunt înţelese şi asumate

Valorile adolescenţei vs valorile maturităţii” a fost tema unei recente conferinţe organizate de tinerii de la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Un subiect destul de dificil de abordat dacă ţinem cont că de multe ori principiile adolescenţilor nu sunt tocmai pe placul „oamenilor mari”.
Uneori se înţelege greşit adolescenţa ca o perioadă în care tinerii îşi propun să iasă în evidenţă datorită faptului că au alte valori faţă de părinţii lor. De fapt, valorile sunt aceleaşi. La orice vârstă apreciem dreptatea, onestitatea, deschiderea, libertatea, iubirea, credinţa, doar că în adolescenţă înţelegem ceva prin libertate, la maturitate, altceva. „În adolescenţă am fost destul de rigidă, împrumutând mimetic valorile adulţilor din viaţa mea, căutând să ajung ca ei. Apoi, erau şi valorile promovate în cărţile comuniste (am fost copil pe vremea comunismului): cinste, hărnicie, corectitudine, supunere. Ajunsă la maturitate, mi-am reproşat întrucâtva faptul ca n-am «profitat» de vârsta aceea la modul de a mă lăsa mai liberă. Am fost un adolescent «cuminte», care căuta să-şi iasă din vârstă spre o maturitate responsabilă. Adult fiind, am trăit acele valori care mi-au ghidat adolescenţa ca pe nişte chingi care nu ma lăsau să fiu eu însămi”, a spus Cristina Sturzu, reprezentantul Asociaţiei „Steluţe pe pământ”, unul dintre organizatorii întâlnirii cu tinerii.
Liceenii au adus în discuţie foarte multe teme, pornind de la timiditate, libertate, schimbare, presiunea părinţilor, dorinţa de a fi acceptaţi de grupurile din jur. Reţete nu sunt fiindcă oamenii sunt diferiţi şi cuvântul de ordine este acceptarea şi respectul. Mulţi au spus că nu li s-a permis să greşească şi că simt presiunea controlului din partea celor mari. Greşeala are şi ea rostul ei în viaţa fiecăruia şi este important să învăţăm şi să corectăm eroarea fiindcă altfel o vom repeta, în alte forme şi contexte. „Relaţia mea cu adolescenţa nu a fost una uşoară. Nu am reuşit să fac faţă multor lucruri. Uneori eram o rebelă, alteori o timidă. Mă oglindesc deseori în fiica mea şi parcă retrăiesc acele vremuri. Recomandarea mea pentru toţi tinerii este să-şi definească identitatea. Să ştie cine sunt şi ce îşi doresc, altfel vor trăi vieţile părinţilor, vor împlini visele lor. Cine sunt eu? Şi Ce vreau să fiu? Sunt două întrebări la care este important să aibă răspunsuri”, a fost recomandarea psihoterapeutului Mihaela Gheran Palade.
Generaţiile se schimbă firesc, iar percepţia asupra unei valori poate îmbrăca diverse comportamente. Scopul însuşirii unei valori este dezvoltarea persoanei, a autocunoaşterii sale. „Vrem să fim liberi ca să ştim cine suntem. Un comportament negativ rezultat dintr-o înţelegere eronată a unei valori îl poate duce pe adolescent pe un drum ocolitor, îl poate înşela ca o Fata Morgana în desert. Rolul părinţilor este de a da indicii, dar şi de a avea răbdare când adolescentul învaţă din propria sa greşeală”, a punctat Cătălina Costin, coordonatorul proiectului.
Este adevărat că maturitatea aduce o doză mai mare de autoconservare şi de responsabilitate, dar de cele mai multe ori viata noastră nu este cum este din cauza „greşelilor tinereţilor”, ci felului nostru de a fi şi a concepţiei despre lume şi viaţă, dar şi a faptului că nu schimbăm nici acum, la maturitate, ceva ce am început „greşit” în adolescenţă.