Eşti antrenor mare, Stoicane!
Dimensiune font:
Flavius Stoican a ajuns în vară la Iaşi cu o piatră de moară legată de gât, cea de antrenor care tocmai o retrogradase pe Pandurii. Conjunctura nu mai conta, CSM Poli urma să fie preluată de un tehnician care de câteva săptămâni îşi trecuse în cont o retrogradare. A găsit un club răvăşit de declaraţiile înlocuitului Florin Prunea din postul de preşedinte, dar mai ales un lot din care fuseseră păstraţi doar câţiva jucători. În puţine cuvinte, trebuia să facă din mers o echipă care să se situeze măcar la înălţimea ultimelor două play-out-uri câştigate.
Citeşte şi: FC Botoşani propune, CSM Poli Iaşi acceptă!
„Obiective măreţe”
El însă a vorbit de la început de lucrurile măreţe pe care are de gând să le facă la Iaşi. A început să le spună şi în vestiar şi probabil că băieţii îşi dădeau coate unul altuia. Echipa a început timid, dar chiar din prima etapă am sesizat că fundaşii pasează între ei, chiar şi cu portarul, şi nu mai bubuie repede mingile cât mai departe de propria poartă. Stoican a cerut de la început ca echipa să încerce să joace fotbal, iar după primele patru runde am avut prima discuţie cu el materializată într-un interviu-fluviu. Avea atunci patru puncte, fiind salvat de victoria la Chiajna venită graţie unui autogol! Toate răspunsurile sale, bine argumentate, m-au determinat să-i spun că dacă el reuşeşte să ducă acea echipă în play-off înseamnă că este antrenor mare.
A urmat o serie de trei meciuri la capătul căreia mulţi îl vedeau plecat de la Iaşi. A câştigat însă cu Dinamo la Iaşi pe finalul unui joc în care suporterii au plecat fericiţi de la stadion, aşa cum mereu a spus că şi-ar dori. Rezultatul a fost încadrat de egalurile cu FCSB pe „Arena Naţională”, dar şi cu Astra, la Giurgiu, într-un meci în care ar fi putut forţa mai mult victoria. Au fost însă cinci puncte nesperate, iar băieţii au început în vestiar să fie mai atenţi la vorbele antrenorului privind faptele măreţe.
Duşul rece a venit acasă cu nou-promovata Sepsi, după un început furibund de meci, cu atâtea ocazii clare cum de multă vreme nu s-a mai văzut în Copou. Putea să-şi ia punctele înapoi în deplasare cu Juventus, dar a fost doar egal, a câştigat cu FC Voluntari, dar un alt semn pozitiv a fost egalul, 3-3, de la Botoşani. CSM Poli egalase după ce echipa gazdă a condus cu 2-0 şi încă o dată la 3, pentru ca în următorul joc, din penultima etapă a turului, să remizeze cu ACS Poli Timişoara după ce i-a fost anulat pe nedrept golul de 2-0 şi a fost egalată la ultima fază a meciului! Finalul de tur a însemnat o înfrângere ruşinoasă la Ovidiu, cu FC Viitorul, dar în acel meci au lipsit, ca şi în ultimul joc din retur, mai mulţi titulari, centrul defensivei fiind asigurat de tânărul Moisi şi fundaşul stânga Bădic!
Play-off?
Debutul în retur n-a fost favorabil, dar înfrângerea în compania Craiovei a fost urmată de victoria înregistrată la Mediaş şi de cea cu Concordia. La Cluj-Napoca echipa a cedat greu, arătând că este în stare să joace de la egal la egal cu cele mai bune grupări din campionat, iar victoria din Copou cu FCSB nu mai părea chiar o simplă surpriză plăcută. CSM Poli a cedat greu în deplasare cu Dinamo, iar acasă a mai făcut o victimă, Astra. Băieţii începeau şi ei să creadă că obiectivele măreţe le sunt la îndemână.
Ca şi în tur, însă, a venit o nouă înfrângere cu Sepsi, după ce Iaşul deschisese scorul, acela fiind primul meci în care Stoican n-a fost inspirat la schimbări. A intrat însă în vestiar spărgând cam tot ce i-a ieşit în cale, a cerut linişte şi a spus ce va face cu echipa, pas cu pas, până la calificarea în play-off, de parcă ar mai fi văzut acest film. Victoria cu 3-1 cu Juventus în Copou, în ultimul joc al anului trecut, a fost cât se poate de normală, iar echipa ajunsese într-un punct pe care mai nimeni nu-l putea anticipa în vară: victorii în cele patru runde rămase de disputat şi era sigură de calificarea în play-off-ul de care şi preşedintele Adrian Ambrosie vorbea de la începutul sezonului.
Stoican a spus înainte de plecarea în cantonamentul din Antalya că va veni înapoi cu echipa în maximum de formă. Era singura şansă de a-şi surprinde adversarele şi dacă era hotărât să facă performanţă în câteva luni trebuia să joace bine de la prima etapă a anului, nu să aştepte câteva meciuri pentru ca trupa sa să reintre în ritm. A efectuat câteva transferuri, cel al portarului Rusu în detrimentul promovării unor juniori ieşeni lipsiţi de orice legătură cu Liga 1 fiind un alt atu în favoarea sa, dar credit a dat tot fotbaliştilor cu care ajunsese într-un punct în care el a crezut de la început.
A început anul cu un entuziasmant 4-0 în deplasare cu FC Voluntari, echipa arătând tot mai multă maturitate, jucătorii fiind deja convinşi că vorbele antrenorului n-au fost deloc în vânt! A spus mereu că fotbalul îi răsplăteşte pe cei care muncesc şi a câştigat cu 1-0 meciul cu FC Botoşani, un meci în care fotbalul a vorbit mai puţin. La Timişoara s-a impus fără dubii, cu 2-1, dar în ultima etapă a pierdut cu FC Viitorul un meci în care i-au lipsit trei dintre cei mai buni jucători ai săi.
Un dram de noroc
A fost ajutat însă de rezultatele altor două meciuri ca să ajungă în play-off, dar eu unul n-am văzut antrenor mare fără pic de noroc. Fotbalul i-a făcut cu ochiul pentru că de când a ajuns în Copou n-a încercat deloc să-l păcălească, făcând echipa încropită în autocarul ce o ducea în vară în cantonament la Tiraspol să joace cum de ani buni n-a mai văzut Iaşul. A făcut nişte jucători care abia se cunoşteau, abia se înţelegeau, abia se acomodau să arate a echipă închegată, a echipă matură, cu un bun echilibru între faza defensivă şi cea de atac, a echipă care ştie când să se năpustească peste adversare şi când să facă un pas înapoi pentru a le da lovituri de graţie pe spaţiile lăsate descoperite, i-a făcut pe băieţi să paseze, să aibă posesie, să deseneze trasee apreciate şi de multe dintre adversare, făcându-i să creadă că într-adevăr sunt capabili de performanţă, jonglând cu tact inerentele probleme din vestiar, depăşind cu brio mediatizatul conflict cu Mihalache, jucător pe care după ce l-a reprimit în lot l-a determinat să joace de ne pare rău că a împlinit deja 32 de ani. În alte puţine cuvinte, Stoican a spulberat practic ideea că este nevoie de timp pentru a face o echipă nou-nouţă să intre în play-off.
După primele patru etape ale campionatului îmi spunea că putea să închidă jocul în unele momente ale partidelor, să se retragă, dar a vrut să joace fotbal până la capăt şi iată că fotbalul pe care-l venerează i-a surâs în ultima etapă a sezonului regulat când foarte bine putea să-i întoarcă spatele. Sigur, ar fi fost acelaşi şi ar fi avut aceleaşi merite chiar dacă ar fi ratat intrarea în primele şase, dar când şi norocul este de partea sa atunci chiar pot să spun că eşti antrenor mare, Stoicane! Dragoş GAŞPAR
Qaka va fi singurul jucător suspendat de la CSM Poli Iaşi pentru prima etapă a play-off-ului, sâmbătă, de la ora 20:45, în deplasare, cu CFR Cluj, celorlalţi fiindu-le şterse cartonaşele.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau