Test de vulnerabilitate

Trupa lui Flavius Stoican a ajuns la al cincilea meci consecutiv fără înfrângere în deplasare, ea pierzând doar cu CS „U” Craiova în runda inaugurală a sezonului. Miercuri a fost însă un 3-3 (2-2) cu FC Botoşani în contul etapei a XI-a la capătul unui meci nebun, în care am asistat la „ratarea secolului”, meci care în principal le-a arătat celor două grupări cât de vulnerabile pot fi.

Citeşte şi: CSM Politehnica Iaşi va avea altă conducere!

Era uşor de intuit că antrenorul gazdelor, Costel Enache, va încerca din start să profite de hibele din apărarea ieşeană, iar ele au apărut încă din primele zece minute, când tabela indica deja 2-0! Mingi aruncate de la mijlocul terenului spre flancuri, acolo unde Tiago, pe dreapta, nu excelează ca poziţionare, dar nici la respingerea balonului, în timp ce Sin, pe stânga, face şi el ce şi cât poate din moment ce este mijlocaş de meserie. Putem continua cu curajul lui Stoican de a-l titulariza pe Moisi în centrul apărării, alături de Frăsinescu, stoperii ieşeni uitându-se însă întrebători unul la celălalt după ce D. Popa a deschis scorul cu o lovitură de cap în urma unei centrări de pe stânga. Încheierea se leagă de portarul Koşelev, titularizat etape la rând deşi Kelava nu-mi amintesc să fi greşit grav, basarabeanul practic băgându-şi mingea în poartă la primul gol, iar la al doilea a asistat la traiectoria căpătată de balonul şutat de M. Roman, de pe dreapta, deviat de Sin. FC Botoşani putea închide meciul la incursiunea elegantă a lui Moruţan, însă tânărul jucător n-a ţintit cu precizie colţul lung.
Nu trecuseră nici douăzeci de minute din meci, dar CSM Poli s-a trezit din pumni şi a început să iasă din propria jumătate cu mai mult curaj. Botoşănenii se cam relaxaseră,  Pedro a ajuns pe stânga, a centrat bine în careu, iar Jo, cel care n-a putut bloca centrarea de la primul gol, i-a luat faţa lui Dumitraş şi a împins mingea în plasă, de la 4 metri, cu talpa. A venit aşadar rândul formaţiei ieşene să speculeze erorile din apărarea adversă. Cristea, după ce Moisi a prelucrat bine un balon pe stânga, i-a pasat superb lui Pedro de la mijlocul terenului, portughezul a sprintat spre careu şi l-a executat pe portarul Cobrea cu un şut plasat, la colţul scurt. Era 2-2 după nici o jumătate de oră de joc, iar până la pauză ritmul a scăzut considerabil, jucătorii fiind apăsaţi de povara celor petrecute în primele treizeci de minute!
„Ratarea secolului”
CSM Poli a început actul secund în atac, fiind decisă să câştige meciul. Cristea şi Jo şi-au încercat norocul din lovituri libere, acelaşi Cristea, bine deschis de Tiago, fiind împiedicat pentru un ofsaid inexistent să rămână singur cu Cobrea. Imediat a apărut un contact între Frăsinescu şi L. Buş în careu, ultimul transformând penalty-ul acordat. Băieţii lui Stoican au început să preseze şi mai mult, dar lăsau culoare numai bune de pătruns spre poarta lui Koşelev. FC Botoşani putea iarăşi să închidă jocul prin ocaziile create, dar D. Popa, în special, n-a mai nimerit spaţiul porţii.
Formaţia gazdă începea să nu mai dea dovadă de aceeaşi vigoare, iar Kizito, introdus împreună cu Cisse (au intrat în locurile lui Pedro şi Ştefănescu), zburda în voie pe dreapta, Jo fiind mutat pe stânga. O combinaţie subtilă cu Tiago l-a pus pe Kizito să centreze perfect în faţa porţii, mingea a trecut de Cobrea şi a ajuns la întâlnirea cu Cisse, care de la un metru a trimis-o peste poarta goală! Cisse n-ar trebui însă pus la zid, el arătând o bună mobilitate şi uşurinţă în a se demarca. Un gol i-ar fi asigurat debutul perfect, dar fotbalul nu putea fi din nou nedrept cu CSM Poli. Sin a fost iarăşi decisiv şi a obţinut un penalty în urma unui fault comis de Unguruşan, iar Cristea a transformat cu siguranţă pentru un 3-3 echitabil în care putem remarca şi revenirea lui Bădic pe final de meci după patru etape de absenţă.
Cum spuneam la început, partida a arătat în special carenţele celor două echipe în apărare. Pentru CSM Poli este totuşi un rezultat pozitiv. Dacă meciul ar fi fost pierdut ar fi ieşit în evidenţă mai ales erorile comise, pe când acum pot fi văzute cu alţi ochi şi lucrurile bune făcute de cei care au greşit. Dragoş GAŞPAR