Doua gene explica modul in care s-a produs domesticirea cainilor

Mutatiile suferite de doua gene ar putea sa explice marea sociabilitate a cainilor si domesticirea lor mult mai bine decat o face teoria potrivit careia caracterul sociabil al acestor patrupede a fost dobandit in urma contactului cu oamenii, potrivit cercetatorilor americani.
 

Cercetatorii de la universitatile Princeton si Oregon s-au concentrat pe studierea a 29 gene dintr-o regiune a unui cromozom cunoscut pentru faptul ca joaca un rol in sociabilitatea canina.

Studiul lor a fost publicat miercuri in revista americana Science Advances.

Suprimarea a doua dintre acele gene din aceeasi regiune a ADN-ului uman este responsabila cu aparitia sindromului Williams-Beuren, o boala genetica rara, caracterizata in special prin comportamente hiper-sociabile si prin alte probleme de sanatate.

La caini, mutatiile acelorasi gene (GTF2I si GTF2IRD1) par sa se afle la originea hiper-sociabilitatii, un factor cheie al domesticirii lor, care ii diferentiaza de lupii din care provin.

"Aceste rezultate ar putea oferi o explicatie pentru comportamente diferite observate la lupi si caini, care faciliteaza la cei din urma coexistenta cu oamenii", a declarat Bridget vonHoldt, profesor de biologie la Universitatea Princeton, coautoare a studiului.

Caini si lupi

Pentru aceasta cercetare, oamenii de stiinta americani au combinat studii genetice si comportamentele manifestate de 16 caini si 8 lupi domesticiti si crescuti in captivitate.

Cercetatorii au analizat ADN-ul si comportamentele acestor animale, dar si o serie de date provenind din studii realizate pe o varitate a raselor canine.

Autorii au evaluat comportamentele cainilor si lupilor obligand animalele sa participe la diverse exercitii, pentru a le testa gradul de sociabilitate, dar si abilitatile lor de a deschide cutii pentru a avea acces la diverse alimente gustoase, singuri sau in prezenta unui om pe care nu il vazusera niciodata pana atunci.

Cainii au dovedit o atentie sporita fata de stimularile sociale si au manifestat un interes vadit pentru oamenii straini, petrecand cea mai mare parte a timpului privind persoana care participa la test alaturi de ei, spre deosebire de lupi, care au ignorat acea persoana.

Cercetarea reprezinta o premiera in domeniul cercetarilor genetice care incearca sa gaseasca originea comportamentelor complexe, afirma profesoara Bridget vonHoldt.

Biologul Adam Boyko, profesor la facultatea de medicina veterinara de la Universitatea Cornell, expert in genetica canina, a subliniat ca noul studiu este o cercetare "cu adevarat interesanta si importanta".

Domesticiti in urma cu 20.000 - 40.000 de ani

"Ar putea fi unul dintre primele studii care au identificat variatiile genetice specifice care au fost importante pentru transformarea lupilor in caini", a adaugat acelasi om de stiinta, care nu a luat insa parte la realizarea cercetarii.

Dar, afirma el, studiul a fost facut pe un numar mic de animale si ar trebui realizate cercetari pe un grup mai mare si mai divers de caini, pentru ca rezultatele sa poata fi confirmate.

Potrivit unui studiu publicat marti in revista britanica Nature Communications, toti cainii ar descinde din aceeasi populatie de lupi care au fost domesticiti in urma cu 20.000 - 40.000 de ani.