"Este incredibil". Ce se întâmplă în zona arctică din cauza încălzirii globale

Sub efectul încălzirii globale, ghețarii costieri de pe insula norvegiană Spitzbergen din zona arctică își accelerează cursul natural spre fiorduri, ghețarul Kronebreen avansând câțiva metri pe zi. 

 În timpul verii, Golful Ny-Alesund este presărat cu blocuri de gheață desprinse de pe fațada ghețarului albăstrui scăldat în apă, iar împrejur se află munții pustii, alți ghețari și tundra.

"Ghețarii costieri dau naștere unor aisberguri, rezultând un transfer de gheață de pe pământ spre fiorduri", a explicat pentru AFP Heidi Sevestre, doctorand în glaciologie la Universitatea Svalbard din Longyearbyen, ușa de intrare în Spitzbergen.

Acum, sub efectul încălzirii semnificative în regiunea arctică și în special în Spitzbergen, avansarea ghețarilor se accelerează, iar ei pierd din ce în ce mai multă gheață în fiecare an, a menționat omul de știință.

Kronebreen, unul dintre ghețarii monitorizați în cadrul unui proiect de cercetare colectiv (Crios), nu face excepție de la regulă.

Acest "monstru" (de 30 km lungime, 3-400 de metri grosime și 4 km lățime) avansează cu "până la cinci metri pe zi în timpul verii", a explicat Heidi Sevestre. "Este unul dintre cei mai rapizi ghețari din arhipelagul Svalbard", a adăugat experta.

La Ny-Alesund, un fost sat minier trasformat în stații de cercetare științifică, temperatura aerului în timpul verii este între 5 și 10 grade Celsius. În acest anotimp se topesc ghețarii, apa se infiltrează, ducând la accelerarea fluxului de gheață care alunecă pe stâncă.

Însă această avansare este însoțită de un declin dramatic al părții frontale a ghețarului Kronebreen. "Partea frontală a ghețarului este foarte sensibilă și la temperatura aerului, și la cea a apei", care sunt brusc mai mari, a explicat omul de știință.

"Partea din față a ghețarului Kronebreen s-a retras cu un kilometru în trei ani, este incredibil", a adăugat cercetătoarea. În 30 de ani, gigantul de gheață a pierdut 7% din suprafață, mai notează AFP.

Această diminuare se produce la toți ghețarii, atât în Svalbard (unde sunt 1600 de ghețari), cât și în alte părți ale lumii, cu excepția unor locuri, destul de rare, unde ninge mai mult.

"Gheața stocată pe continente de multă vreme începe să se topească repede", a explicat Florian Tolle, glaciolog care merge în misiune în golful Ny-Alesund de 10 ani. În acest ritm, 'înseamnă că variații ale nivelului mării se vor produce mai rapid decât în ultima perioadă glaciară', a spus telefonic cercetătorul care lucrează la Besançon (estul Franței).

Comitetul interguvernamental privind schimbările climatice (GIEC) prognozează o creștere cu 26 — 82 de centimetri a nivelului oceanelor între perioada 1986-2005 și sfârșitul acestui secol (din cauza topirii ghețarilor și a dilatării apei care se încălzește).

"Dar noi nu putem evalua corespunzător volumul de gheață pierdut în fiecare an de marii ghețari costieri", spune Heidi Sevestre.

Pentru a avansa în întelegerea acestui fenomen, fotografiile efectuate cu ajutorul sateliților sunt astăzi sunt de mare ajutor, însă nu înlocuiesc munca de cercetare la fața locului.

antena3.ro