Exoskeleton, robotul pe care îl controlezi cu puterea minții

Exoskeleton, un costum robotic greoi și zgomotos, e pe cale să schimbe viitorul multor persoane.

Da, se mișcă destul de încet și scoate sunete care ți-ar putea trezi vecinii în toiul nopții. Acestea sunt detalii de care n-o să-ți mai pese odată ce afli că dispozitivul este controlat cu ajutorul minții. Exoskeleton constă într-un aparat care se pune în jurul picioarelor și al șoldurilor, plus o cască acoperită de electrozi care fac legătura între creier și mașinărie.

Tehnologia, dezvoltată de cercetători din Germania și Korea, sare în ajutorul celor care au suferit accidente la nivelul coloanei, sau care au fost diagnosticați cu afecțiuni neurodegenerative. Mulți cercetători lucrează intens pentru a dezvolta tehnologii care să-i ajute pe oameni să-și recapete controlul membrelor, folosind combinația dintre robotică și puterea minții.

De exemplu, în anul 2011 o femeie ce suferise un atac cerebral ce i-a paralizat întreg corpul, a reuțit să ridice un pahar cu ajutorul unui braț robotic, iar în 2012 altă femeie care se afla în aceeași situație, a fost capabilă să mănânce o bucată de ciocolată, folosind controlul prin puterea minții.

Conform Live Science, Exoskeleton se diferențiază de aceste brațe robotice printr-o caracteristică foarte importantă. În cazul celor din urmă, pentru a face posibilă conexiunea dintre creier și dispozitiv, persoanele trebuiau să treacă printr-o operație pe creier prin care le erau impantate mici dispozitive. Acestea erau conectate cu exteriorul prin fire care făceau ca femeia să-si miște mâna trimițând semnale electrice dinspre creier. Exoskeleton nu necesită o măsură invazivă. Ca să poată fi controlat, persoanele trebuie să-și pună casca pe cap, iar electrozii cu care aceasta este „căptușită” trebuie să intre în contact cu scalpul. Astfel dispozitivul înregistrează activitatea elecrtică de la nivelul creierului și transmite informația mai departe.

Sistemul de funcționare de este destul de simplu. În fața pacientului se aprind mai multe LED-uri care se aprind în diferite moduri. Fiecare reprezintă o comandă precum „stai jos”, „mergi înainte”, sau „fă dreapta”. Pacientul trebuie să privească luminile, pentru ca semnalul să fie preluat de cască, transmis către creier, iar mai apoi spre dispozitiv, printr-o conexiune wireless.

Singura problemă o reprezintă faptul că studiile necesare pentru dezvoltarea dispozitivului sunt foarte costisitoare, iar pacienții vor trebui să dea o sumă foarte mare de bani pentru a beneficia de pe urma aparatului. Klaus Muller, unul dintre cercetătorii care iau parte la acest proiect a declarat: „Partea cea mai grea în a le oferii pacienților acest mecanism va fi să convingem companiile de asigurări să acopere costurile acestuia”.