.jpg)
.jpg)
SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Vechii daci, care aveau cunoștințe avansate de astronomie, cunoșteau cu precizie data solstițiului de iarnă, o dată foarte importantă în religia lor. Pentru ei, această zi reprezenta lupta dintre lumină și întuneric, ziua în care divinitatea întunericului era cel mai aproape să pună stăpânire asupra luminii. Așa că dacii contribuiau și ei la această luptă, de partea luminii.
Dacii sacrificau porcul în ziua solstițiului de iarnă pentru a veni în ajutorul soarelui şi îl hrăneau cu carne spre întărire. Ziua începea după aceea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a vieţii şi a luminii. Conform tradiţiei, pentru ca porcul să fie mâncat cu plăcere, toată lumea trebuie să se veselească şi să cinstească cu vin în jurul acestuia.
SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Potrivit altor surse, multă vreme, nașterea lui Iisus era celebrată pe 6 ianuarie. Pentru a mai împuțina numărul de sărbători păgâne dedicate Soarelui, Biserica a mutat aniversarea pe 25 decembrie. De asemenea, zeul invocat de daci, care învia odată cu venirea primăverii, s-a întâlnit cu creștinismul, cu Iisus, care învie și El din morți, tot primăvara. Astfel, cele două mari evenimente astronomice, solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, au rămas cele mai importante sărbători ale anului, prin suprapunere cu cele două mari sărbători creștine, Crăciunul și Paștele. Acestea aveau de-acum aceleași semnificații: solstițiul de iarnă - lumina triumfă și ziua învinge noaptea; echinocțiul de primăvară – viaţa învinge moartea și natura reînvie, scrie obiectiv.info.
SOLSTITIUL DE IARNA. Motorul de cautare online Google si-a modificat, sambata, logoul pentru a sarbatori solstitiul de iarna, eveniment ce marcheaza inceputul iernii astronomice, informeaza Mediafax.
SOLSTITIUL DE IARNA. Conform Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, ca in fiecare an, desi iarna meteorologica soseste inca de la 1 decembrie, inceputul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTITIULUI DE IARNA. El este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului isi pastreaza (in prima aproximatie) directia fixa in spatiu, ea fiind inclinata cu 66° 33′ fata de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit “ecliptica”, a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul SOLSTITIULUI DE IARNA, Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23° 27′ sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit “tropicul Capricornului”. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
La data SOLSTITIULUI DE IARNA, Soarele rasare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urca” – tinand cont de latitudinea medie a Romaniei, de 45° – la numai 21° fata de orizont. in consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 16 ore si 10 minute. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.
Momentul SOLSTITIULUI DE IARNA, respectiv al inceputului iernii astronomice, are loc in jurul datei de 21 decembrie. incepand de la aceasta data, pana la 21 iunie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.
Google isi modifica frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalitati
.gif)
.png)
.png)
.png)
Adauga comentariul tau