Sonda Rosetta se va izbi, în această noapte, de o cometă. Ce va urma este şocant

Numărătoarea inversă a început pentru Rosetta: joi seara, sonda europeană va începe o coborâre lungă spre cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, fără oprire, până va cădea pe suprafața acesteia, eveniment așteptat să se producă vineri la mijlocul zilei. Acest sfârșit spectaculos va pune capăt unei odisei spațiale ce a durat mai mult de doisprezece ani și a fost încununată de 26 de luni fructuoase în care s-a aflat în compania cometei Ciuri, scrie France Presse.
 

 Misiunea Rosetta, decisă în 1993 de Agenția Spațială Europeană, vizează mai bună înțelegere a formării sistemului solar.

Cometele, apărute acum 4,5 miliarde de ani, se numără printre corpurile cerești cele mai primitive din acest sistem. Misiunea, care a costat 1,4 miliarde de euro, a permis strângerea unei recolte bogate de date, care vor da de lucru oamenilor de știință timp de mai mulți ani. Misiunea a fost marcată de peripețiile robotului-laborator Philae, care a realizat o premieră istorică prin asolizarea pentru prima dată pe o cometă, la 12 noiembrie 2014.

După ce a asolizat, modulul Philae a funcționat aproximativ 60 de ore până la descărcarea completă a bateriilor sale solare. În acest timp, el a acumulat suficientă energie revenind la viață la 13 iunie 2015, după șapte luni de hibernare, interval de timp în care cometa s-a apropiat de Soare. La 9 iulie 2015 modulul Philae a reușit să stabilească pentru a 8-a și ultima oară legătura cu Rosetta și să transmită o parte din datele pe care le-a adunat de la suprafața cometei. Rămas tăcut din iulie 2015, el a fost localizat la începutul lunii septembrie de sondă.

Cu peste 7 miliarde de kilometri parcurși, Rosetta, lansată în 2004, escortează din august 2014 cometa Ciuriumov-Gherasimenko. Dar ea se îndepărtează acum din ce în ce mai mult de Soare. Dispunând de panouri solare de mari dimensiuni, sonda începe să rămână fără putere. ESA a decis, prin urmare, să pună capăt aventurii, în timp ce controlează, încă, sonda. Ultimul spectacol al Rosetta se joacă la mai mult de 700 milioane de kilometri distanță de Pământ.

Joi seara, în jurul orei 20:50 GMT, când sonda se va afla la aproximativ 20 de kilometri de Ciuri, Rosetta își va porni propulsoarele timp de trei minute pentru a se plasa pe o traiectorie ce o va duce direct în coliziune cu cometa. Sonda va începe apoi o coborâre lentă timp de peste 14 ore. Inițial, viteza sa va fi de 30 de centimetri pe secundă. Apoi va accelera, datorită atracției cometei, și viteza va crește la 90 de centimetri pe secundă (3,2 km / h), "adică viteza mersului uman", a declarat Sylvain Lodiot, șeful operațiunilor de zbor ale Rosetta la Centrul european de operațiuni spațiale (ESOC) din Darmstadt (Germania).

Rosetta nu a fost proiectată să asolizeze. Dar inginerii au făcut tot posibilul pentru ca "impactul controlat" al sondei pe cometă, așteptat vineri în jurul orei 10:40 GMT, să fie cât mai "soft" posibil. Va fi nevoie apoi să treacă 40 de minute pentru ca Pământul să fie informat. ESOC ar trebui, prin urmare, să aibă confirmarea impactului în jurul orei 11:20 GMT.

"Nu va fi o prăbușire" în sine, cu toate că panourile solare mari ale sondei vor fi probabil deteriorate, a declarat Andrea Accomazzo, directorul de operațiuni de zbor la ESOC. "Rosetta va face cu siguranță câteva sărituri și se va balansa. Nu se va stabiliza imediat pe suprafața cometei, dar nici nu va merge atât de departe încât să iasă de pe orbită", a adăugat el.

Sonda a fost programată să înceteze să funcționeze atunci când va intra în contact cu suprafața cometei. "După aceasta, se va termina", a declarat Sylvain Lodiot. În plus, "Rosetta nu are nici o șansă de a putea comunica cu noi odată aflată la sol, deoarece nu va avea mijloacele pentru a-și orienta antena principală", a explicat acesta.

"Noi vom profita de ultimele ore ale Rosetta pentru a face maximum de măsurători la altitudine joasă", a declarat pentru AFP Jean-Pierre Bibring, om de știință responsabil cu robotul Philae. ''Dacă totul se va derula cum am prevăzut, vom avea imagini luate de la aproximativ câțiva zeci de metri altitudine'', și-a exprimat el speranța.

realitatea.net