Studiu: Mai mult de jumătate din români au programe piratate pe calculator

Românii folosesc software nelicențiat la cote alarmante, în ciuda faptului că a fost demonstrată o strânsă legătură între programe piratate și atacurile informatice, potrivit studiului BSA, Capitalizarea oportunităților prin licențiere corectă.

Documentul evidențiază faptul că în România nivelul de programe software instalate pe computere fără licențe corespunzătoare se ridica la 60%. Aceasta reprezintă o scădere de 2 puncte procentuale comparativ cu 2013, cifră indicată de studiul BSA anterior.

Studiul, care include în sfera de analiză consumatori, manageri IT și companii utilizatoare de PC-uri, subliniază că gradul de folosire de software nelicențiat este încă ridicat și că atât persoanele fizice, cât și companiile se joacă cu focul atunci când folosesc programe pentru calculator nelicențiate, din pricina strânsei legături care există între utilizarea de software nelicențiat și atacurile informatice.

Atunci când se utilizează software nelicențiat, probabilitatea de incidență malware crește spectaculos, iar costurile gestionării incidentelor malware pot fi uriașe. De pildă, numai în 2015, atacurile informatice au adus companiilor prejudicii de peste 400 de miliarde dolari.

39% din software-ul instalat pe computerele din întreaga lume în 2015 nu era licențiat corespunzător, ceea ce reprezintă doar o scădere modestă față de cele 43 de procente în 2013, conform studiului BSA precedent. Chiar și în anumite sectoare-cheie, utilizarea neautorizată de software este surprinzător de frecventă. Studiul indică o rată de 25 de procente la nivel mondial în domeniul bancar, de asigurări sau în domeniul bursier/al valorilor mobiliare.

Piratarea la ea acasa

Regiunea cu cea mai mare rată de utilizare de software nelicențiat este Asia-Pacific, cu o rată de 61 de puncte procentuale, o scădere de un procent față de situația din 2013, din precedentul studiu BSA.

A doua regiune ca rată a folosirii de software nelicențiat este Europa Centrală și de Est, cu 58 de puncte procentuale (o diminuare de trei procente față de 2013), urmată de Orientul Mijlociu-Africa, cu 57% (în scădere cu două procente față de 2013).

America de Nord rămâne zona cu rata cea mai scăzută, anume 17%, cu toate că și aceasta se ridică la o valoare comercială semnificativă, de 10 miliarde dolari. În Europa de Vest, rata totală a scăzut cu un punct, ajungând la 28%.