Cum alegem cea mai bună bere

Cel mai important în alegerea berii este, evident, să ne placă. Dar sunt câteva criterii care ne pot ajuta să facem selecţia din varietatea de tipuri de bere de pe piaţă, astfel încât beneficiile să depăşească riscurile.

Berea este principala băutură a românilor atunci când iau masa, arată un studiu realizat de GfK România la solicitarea Asociaţiei Berarii României şi dat publicităţii în luna aprilie a acestui an. Totuşi, România se situează pe locul al şaptelea în Europa în privinţa consumului de bere pe cap de locuitor, pe primele locuri în top situându-se Cehia, Germania şi Austria. Specialiştii spun că aceste date nu ar fi deloc îngrijorătoare în condiţiile unui consum moderat. Ba, mai mult, „un pahar cu bere băut zilnic nu dăunează, ba chiar ajută. Berea hidratează şi, spre deosebire de băuturile răcoritoare carbogazoase, consumate în exces mai ales vara, aduce organismului şi vitamine şi minerale“, subliniază medicul nutriţionist Corina Zugravu, preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie. Ba chiar există studii care demonstrează că e mai bine să bei puţin alcool, cu accent pe cuvântul „puţin“, fie el sub formă de bere sau de vin, decât să nu consumăm niciun mililitru de alcool. Totuşi, cum o alegem pe cea mai sănătoasă şi mai gustoasă dintre toate tipurile de bere disponibile pe piaţă?

În 2014, la concursul World Beer Awards, cea mai bună bere din lume a fost desemnată o variantă belgiană blondă, cu 6% alcool, numită Tongerlo. Cu un an înainte, în 2013, pe primul loc s-a clasat o bere germană produsă în Republica Cehă, cu 5% alcool, Primator Weizenbier. Pentru anul acesta, juriul încă deliberează. Concursul constă într-o selecţie riguroasă, cu un juriu din Asia, unul din America şi unul din Europa, care decid care este cea mai bună bere, pe categorii, apoi cea mai bună bere din lume, în funcţie de aromă, gust, aspect, complexitate şi calitatea ingredientelor folosite. Totul în orb, adică fără a cunoaşte eticheta sau provenienţa băuturilor. În astfel de concursuri este vorba, însă, doar de gusturi. Diferenţele în ceea ce priveşte aportul de antioxidanţi, dacă există, sunt destul de mici, subliniază specialiştii. De exemplu, cercetările au arătat că berea nefiltrată ar da unele beneficii mai pregnante pentru sănătate, pentru că are o cantitate mai mare de fibre solubile provenite din cerealele iniţiale. Bineînţeles, deosebirile în ceea ce priveşte aportul benefic ţin mai ales de concentraţia de alcool, iar acest criteriu este foarte important în selectarea berii. „Depinde ce alege omul, dar ar fi bine să aleagă din cele cu un conţinut mai redus de alcool“, subliniază medicul nutriţionist Corina Zugravu. „Mie, de exemplu, îmi place mai mult berea brună. Dar pot să o beau doar în cantităţi mici, fiindcă de obicei are mai mult alcool. Cu toate că am întâlnit în Belgia o bere închisă la culoare, care mi-a plăcut şi care avea un conţinut redus de alcool, despre care eu am crezut că este bere brună, dar de fapt era o bere intens colorată cu caramel. Deci faptul că avea mai puţin alcool nu o făcea să fie mai sănătoasă. La noi, berea brună nu are voie să aibă caramel“, spune specialista.

Cât de mult contează cerealele şi apa. Gama de bere este foarte variată şi în privinţa cerealelor din care este produsă această băutură. Totuşi, şi aici tot gustul diferă cel mai mult. „Pentru sănătate nu contează prea mult din care cereală este făcută berea, deşi noi ştim că berea făcută din porumb nu e grozavă. Contează foarte mult materia primă, calitatea cerealelor adică. Acestea trebuie să fie malţificate aşa cum trebuie şi, evident, hameiul joacă rolul cel mai important, fiindcă dă calităţile hedonice: gust, miros, aromă. Şi hameiul creşte în zone mai nordice, de aceea e posibil să fie considerată mai bună berea germană“, explică medicul nutriţionist. Există anumite companii care-şi vând berea ca fiind mai bună decât altele pentru că are la bază apă de calitate înaltă. „Asta e păcăleală! Deci faptul că folosim o apă grozavă şi de aia iese berea bună, să fim serioşi, nu e adevărat. Ceea ce e real este că în industria băuturilor alcoolice trebuie îndeplinite nişte condiţii la apa respectivă ca să fie în regulă, să o dedurizeze, de exemplu“, ne lămureşte Corina Zugravu.
Berea cu suc de fructe, mix de E-uri. În ultimii ani a căpătat o porţiune consistentă din piaţa de bere din România berea cu sucuri de fructe, adică „radler“. În general, berea „radler“ are o concentraţie mai mică de alcool, puţin peste 1%. Totuşi, în compoziţia ei se regăseşte în prea puţine cazuri sucul natural de fructe, de cele mai multe ori, fructele fiind, de fapt, arome artificiale şi mulţi aditivi. De altfel, un studiu recent al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, în cadrul căruia au fost analizate etichetele a 45 de beri de tip „radler“, a arătat că multe dintre aceste produse au un număr ridicat de E-uri şi un conţinut redus de suc de fructe. Mai important, şapte din cele 45 de beri analizate conţin aspartam, un aditiv controversat. Cunoscut şi sub numele de E951, aspartamul este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 180 de ori mai mare decât zahărul.

Şi berea fără alcool dă somnolenţă

Berea, în cantităţi reduse, poate fi un aliat în menţinerea sănătăţii. Au demonstrat-o o serie de cercetări, cum ar fi aceea privind beneficiile în bolile cardiovasculare. „Există o corelaţie în «J», se spune. Adică: dacă nu bei deloc, ai un risc mic de boli cardiovasculare. Riscul acela mic scade şi mai mult dacă bei puţin alcool şi apoi, bineînţeles, când bei mult alcool, lucrurile se modifică în rău, crescând riscul de boală cardiovasculară“, explică medicul nutriţionist Corina Zugravu. Mai există tradiţionalele asocieri pozitive cu rinichii, de exemplu. Se spune că berea „spală“ rinichii. „E adevărat: berea este diuretică şi, ca atare, scade incidenţa formării pietrelor la rinichi. Şi la pietrele de la vezica biliară se pare că are un efect pozitiv“, confirmă specialista. Apoi, sunt numeroase studii care arată că berea, consumată cu moderaţie, protejează organismul de diabet de tip II. De asemenea, femeile care de la o anumită vârstă au risc de osteoporoză pot să bea din când în când puţină bere. Siliciul care se găseşte în cantităţi mici în bere aduce beneficii sistemului osos. În menopauză, în acele simptome neplăcute, mai ales în bufeuri, e dovedit că berea cu alcool, mai mult decât berea fără alcool are un efect pozitiv. Totuşi, „marea problemă în ceea ce priveşte beneficiile consumului de băuturi alcoolice în general şi de bere în particular este că eu, ca medic, nu pot să-i spun unui om: «Bea unul-două pahare de bere pe zi». Pentru că există riscul ca omul să înţeleagă doar că berea e bună şi asta să-i dea cale liberă să facă excese. Sunt o grămadă de caricaturi: «Mi s-a recomandat un singur pahar de bere pe zi» şi omul are un pahar uriaş. Aşa înţelege lumea lucrurile şi atunci nu poţi să fii foarte lax cu recomandările“, subliniază medicul.

Cine nu ar trebui să bea.

Există categorii de persoane cărora le este contraindicat consumul de bere. Este vorba, în primul rând, despre femeile însărcinate. Persoanele care suferă de orice înseamnă boală hepatică, de la cele mai uşoare la cele mai grave afecţiuni, au contraindicaţie să bea bere. Nici cei cu diverse afecţiuni inflamatorii digestive, cum sunt gastritele, ileitele, duodenitele nu ar trebui să bea bere. În plus, „dacă iei sedative, hipnotice, barbiturice, ai contraindicaţie la orice fel de alcool. Nici dacă urmează să urci la volan eu spun că nu trebuie să bei niciun pic de alcool. De altfel, persoanele al căror job presupune o vigilenţă crescută, şoferii în mod special ar trebui să ştie că până şi berea fără alcool poate da somnolenţă. Nu din cauza reziduurilor de alcool, ci din cauza hameiului. Ar fi recomandată prudenţă, deci, şoferilor care beau bere fără alcool. Dacă-i pune să sufle în fiolă, nu le va ieşi nimic nelalocul lui. Dar dă puţină somnolenţă“, atrage atenţia specialista.