De ce roşcatelor le ia mai mult timp decât blondelor şă-şi piardă virginitatea? Rezultatul neaşteptat al unui studiu realizat pe 380.000 de oameni

 Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit genele care arată că culoarea părului poate afecta probabilitatea oamenilor de a face sex.

Persoanele roşcate, bărbaţi şi femei deopotrivă, spre deosebire de oamenii cu culori diferite ale părului, au mai multe şanse de a fi mai puritani, întârziind în ce priveşte relaţiile sexuale până la o vârstă mai înaintată.

Femeile care au pistrui au tendinţa, de asemenea, de a aştepta mult mai mult până la prima lor experienţă sexuală. Acest lucru, însă, nu s-a manifestat şi la bărbaţii cu pistrui.

Genetica joacă un rol semnificativ în mai multe aspecte ale vieţii intime: joacă un rol important în determinarea personei cu privire la vârsta la care are prima experienţă sexuală; cât de mulţi parteneri sexuali va avea persoana şi are rol surprinzător în ce priveşte cât de mulţi copii va face, este concluzia oamenilor de ştiinţă.

Variaţiile genetice care afectează culoarea părului influenţează şi comportamentul sexual al individului.

Cercetătorii au decoperit că gena numită CADM2 (responsabilă şi de asumarea riscurilor) face ca anumite persoane să fie mai susceptibile de a face sex la o vârsta mai fragedă şi să aibă mai mulţi parteneri. În timp ce gena numită MSRA (responsabilă de irascibilitate) face ca oamenii să aibă prima experienţă sexuală la o vârstă mai înaintată decât media.

Studiul publicat în revista Nature Genetics a analizat legăturile dintre caracteristicile genetice şi comportamentul sexual a 380.000 de oameni din întreaga lume (130.000 de oameni erau din Marea Britanie).

Acest studiu a fost realizat în speranţa că o mai bună înţelegere a comportamentului sexual, în special în rândul tinerilor, ar putea duce la îmbunătăţirea sănătăţii publice.

Potrivit cercetătorilor, momentul de primă experienţă sexuală şi naşterea primului copil are o legătură cu rezultatele mai puţin bune de la şcoală, sănătatea precară, inclusiv diabetul zaharat, bolile de inimă şi cancerul de sân.

Oamenii de ştiinţă de la Medical Research Council şi de la Universitatea Cambridge, au analizat rolul genetic al comportamentului sexual împreună cu alţi factori, precum dezavantajul economic, instabilitatea familială, nivelurile scăzute de monitorizare parentală şi religia.

"Predispoziţia genetică a pielii la pistrui pare să promoveze o mai târzie AFS [primă experienţă sexuală la adulţi] la femei, dar nu şi la bărbaţi. În timp ce părul roşcat, ca predispoziţie genetică, părea să promoveze o mai târzie AFS, atât la bărbaţi, cât şi la femei”, citează raportul.

Sursa foto: evoke

John Perry, genetician la Medical Research Council, departamentul de Epidemiologie şi autor principal al studiului, a estimat că efectul ADN-ului asupra comportamentului sexual a fost de aproximativ 25 %, iar restul sunt efectul factorilor sociali şi culturali.

"Este o sumă de mai multe gene, mult mai multe. Nu este ca şi cum o singură  genă decide că vei face sex la data de 23 mai 2016. Dar genele pot apropia sau îndepărta cu săptămâni momentul în care o persoană va face sex”, a declarat John Perry.

Potrivit lui Perry, factorii sociali şi culturali sunt, în mod clar, relevanţi.

”Dar pe lângă asta, vârsta la care va avea loc primul contact sexual este, de asemenea, influenţată de genele care acţionează asupra momentului maturităţii fizice şi de genele care contribuie la diferenţierea noastră naturală în tipuri de personalitate”, afirmă Perry .

Explicând modul în care este probabil să lucreze gena CADM2, Perry a spus: "se schimbă percepţia noastră de risc. Probabil se manifestă în tot felul de moduri, dar cea mai evidentă manifestare este numărul de parteneri sexuali", explică John Perry

Cercetătorii au subliniat faptul că efectul este probabil foarte mic, aproximativ ”o zecime” dintr-un partener sexual, dar în ce priveşte un număr mare de oameni, gena poate face o diferenţă semnificativă.