Pâinea rămâne mâncarea săracului! Românii consumă multe calorii și de slabă calitate

Românii au redus anul trecut consumul de calorii faţă de 2014, până la 2401 calorii şi 81,1 grame de protide pe zi, în medie, dar consumă în continuare prea multă pâine şi prea puţină carne, cel mai mare consum caloric fiind înregistrat de pensionarii din România, cu o medie zilnică de aproape 2.600 de calorii, arată raportul „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 2015”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit News.ro, în 2014, consumul mediu zilnic al unui român a fost de 2.413 calorii şi 81 grame de protide. Consumul în calorii este o măsură cantitativă a consumului alimentar, în timp ce protidele exprimă calitatea alimentaţiei.

Datele INS arată că, anul trecut, cel mai mare consum alimentar a fost înregistrat de pensionari, cu 2.562 calorii şi 86,8 grame de protide pe zi, în medie, în creştere faţă de nivelul din 2014, de 2.555 calorii şi 85,6 g de protide.

În topul consumului de calorii din România urmează agricultorii, cu un consum mediu zilnic de 2.404 calorii în 2015, salariaţii (2.314 calorii) şi lucrătorii pe cont propriu (2.260 calorii).

Cel mai scăzut consum este înregistrat de şomeri, cu un consum mediu zilnic de 2.120 calorii anul trecut.

„Consumul cel mai înalt s-a înregistrat în gospodăriile formate dintr-o singură persoană: 3.187 calorii şi 108,3 g protide în anul 2015 şi, respectiv 3.222 calorii şi 107,8 g protide în anul 2014, cu 32,7% şi respectiv cu 33,5% mai mare faţă de media pe total gospodării şi cu 60,0%, respectiv cu 66,8% mai mare decât consumul unei persoane ce face parte dintr-o gospodărie compusă din 6 şi mai multe persoane”, arată raportul INS.

Locuitorii de la ţară mănâncă mult mai mult decât orăşenii
„În mediul rural, în anul 2015, consumul a fost mai mare cu 110 calorii şi 1,8 g protide decât în mediul urban”, arată raportul INS.

Alte diferenţe semnificative sunt între regiunile ţării. Cel mai mic consum de calorii se înregistrează în cea mai bogată regiune a ţării, Bucureşti-Ilfov – 2.215 calorii şi 79,9 g protide pe zi.

La polul opus, consumul cel mai ridicat este în a doua cea mai bogată regiune, Vest (care include judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) – 2.558 calorii şi 83,1 g protide.

„Aceste din urmă situaţii se explică prin proporţiile dintre sursele consumului alimentar. În mediul rural şi în regiunile în care predomină ocupaţiile agricole şi este localizată o pondere mai mare a persoanelor cu nivel mai scăzut de pregătire şcolară, resursele proprii joacă un rol important în satisfacerea nevoilor alimentare, ducând şi la un consum relativ mai mare de alimente cu conţinut energetic ridicat”, explică specialiştii INS.
În ceea ce priveşte calitatea alimentaţiei, locuitorii din regiunile bogate mănâncă mai multă carne decât cei din regiunile sărace.

În Bucureşti-Ilfov, 28,2% din aportul total de calorii al locuitorilor provine din alimente de origine animală, faţă de 24,3% în regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Est.

De asemenea, 56,3% din protidele din alimentele consumate de locuitorii din Bucureşti-Ilfov, cu cel mai ridicat nivel de trai din România, au origine animală, în timp ce carnea şi alte alimente de origine animală furnizează doar 48% din protidele locuitorilor din regiunea Sud-Muntenia.

Pâinea asigură mare parte din caloriile românilor
„Pe ansamblul gospodăriilor, cerealele şi produsele din cereale asigură aproape jumătate din numărul de calorii (40,9%, în creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2014). (…) În cadrul acestei grupe de alimente, în medie pe ansamblul gospodăriilor, predomină aportul caloric al pâinii şi produselor de franzelărie, în creştere, faţă de anul anterior (de la 25,5% în 2014 la 26,5% în 2015)”, se precizează în raportul menţionat.
În schimb, carnea reprezintă un aliment rar pe mesele gospodăriilor din România.

„Pe ansamblul gospodăriilor, carnea şi preparatele din carne au deţinut o pondere modestă în numărul de calorii conţinut de alimentaţie, însă în uşoară creştere faţă de anul anterior (de la 11,3% în 2014 la 12,2% în 2015)”, arată raportul INS.

Caloriile provenite din lapte, produse lactate – brânzeturi şi smântână – şi ouă contribuie cu 11% la numărul total de calorii din consumul gospodăriilor din România.

Legumele, considerate printre cele mai sănătoase alimente, au un aport de doar 7,9% la totalul caloriilor pe ansamblul gospodăriilor din România. Statisticienii remarcă şi un consum redus de fructe.

„Consumul de fructe este de nivel relativ scăzut, pe ansamblul gospodăriilor, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 3,69 kg în anul 2015 şi 3,57 kg în 2014”, precizează documentul INS.

Consumul de pâine, mai redus în rândul familiilor cu venituri mari
„Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu lunar a fost de 8,38 kg/persoană (8,33 kg/persoană în anul 2014), însemnând anual 100,6 kg/persoană (100 kg/persoană în 2014). (…) Se observă în acest caz manifestarea uneia dintre legităţile consumului, conform căreia de la un anumit nivel consumul de produse din cereale scade, fiind substituit cu alte alimente cu valoare nutritivă mai mare”, constată specialiştii în statistică.
Datele privind consumul alimentar al gospodăriilor din România includ atât cumpărăturile de alimente de pe piaţă, cât şi alimentele produse în gospodăriile proprii, în special în mediul rural. 

 

VEZI IN ZIARUL EVENIMENTUL LOCURI DE MUNCA IN CONSTRUCII 

 

VEZI- ANUNTURI IN ZIARUL EVENIMENTUL LOCURI DE MUNCA IN COMERT

 

 

VEZI TOATE ANUNTURILE DIN ZIZRUL EVENIMENTULZI- ANUNTURI