ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL. Tot ce trebuie să știi despre DRAPELUL ROMÂNIEI și de ce sărbătorim astăzi
Dimensiune font:
ZIUA DRAPELULUI. Legea 96/1998 statuează ziua de 26 iunie drept Zi a Drapelului Național, iar Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național alături de stemă, sigiliu și imn.
Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ”Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.
În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.
Guvernul provizoriu întărea că „Steagul național va avea trei culori — albastru, galben și roșu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăție”. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.
La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus, totodată, confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.
Care este semnificaţia culorilor drapelului
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.
Ziua Drapelului a fost marcată, duminică, printr-o ceremonie în Piața Tricolorului din București. Drapelul a fost adus în piaţă de militarii Brigăzii 30 Gardă, binecuvântat de un preot militar şi ridicat pe catarg, în acordurile Imnului naţional al României.
Președintele Klaus Iohannis a arătat, duminică, că ”Tricolorul ne reaminteşte de momente memorabile ale devenirii statului român, care stau mărturie a iubirii de neam, a dorinţei de unitate şi libertate, a onoarei şi gloriei poporului nostru”.
VEZI IN ZIARUL EVENIMENTUL LOCURI DE MUNCA IN CONSTRUCII
VEZI- ANUNTURI IN ZIARUL EVENIMENTUL LOCURI DE MUNCA IN COMERT
VEZI TOATE ANUNTURILE DIN ZIZRUL EVENIMENTULZI- ANUNTURI
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau