Balta Dracului

 Situată în centrul oraşului Covasna, Balta Dracului a devenit de-a lungul existenţei sale pe acest teritoriu un simbol al regiunii. Provocată de o emanaţie de oxizi de carbon şi sulf ce scoate la suprafaţă erupţii de noroi şi gaze, „groapa cu noroi” a fost amenajată pentru public în anul 1881 şi era folosită iniţial pentru tratamente. Localnicii întreţin însă legenda că această groapă nu e una oarecare, ci aceea în care „cazanele necuratului fierb fără încetare”.
În anul 1881, când Balta Dracului a devenit accesibilă publicului vizitator, era cunoscută sub denumirea de Băile Noroiului Iadului. Fenomenul care are loc aici este unul foarte simplu: bulele de erupţie sunt degajări puternice de dioxid de carbon.
Gazele emanate în Balta Dracului ating o puritate maximă de 98% şi sunt în strânsă legătură cu procesele vulcanice produse în trecut în această regiune. În ciuda faptului că vulcanii stinşi se află la zeci de kilometri depărtare, în partea nord-vestică a Depresiunii Braşovului, întregul proces din Balta Dracului continuă. Se spune însă că în jurul anilor 1700, întreg fenomenul avea loc mai spre nord. În timp, acesta s-a mutat în centrul oraşului, lăsând în urmă „Mica Baltă a Dracului”.
De-a lungul timpului, Balta Dracului a erupt de mai multe ori, în special în secolul al XIX-lea. Ultima mare erupţie a bălţii a avut loc în anul 1984, dar în prezent specialiştii ne asigură că vulcanul este complet inofensiv. Gazele emanate aici sunt acumulate în spaţii special amenajate, numite mofete, care constituie factorul natural perfect pentru tratarea mai multor boli gastrice sau reumatologice. Aceste gaze acumulate în mofete sunt recomandate în special bolnavilor cu afecţiuni cardio vasculare.
În prezent, Balta Dracului este declarată monument al naturii şi este prevăzută cu un grilaj metalic ridicat cu scopul de a preveni accidentele. Deasupra acestui grilaj se află o flacără metalică ce simbolizează flacăra eternă.
În apropierea vulcanului Balta Dracului, se află mai multe izvoare minerale permanente, de unde vă puteţi procura „poţiunea magică” aşa cum o numesc localnicii.
În oraşul Covasna mai puteţi vizita Planul Înclinat, aflat pe Valea Zânelor, o fostă instalaţie tehnică ingenioasă proiectată în anul 1886 de inginerul Emil Lux şi prezentată la Expoziţia Universală din 1896. De asemenea, merită să vizitaţi aici Cetatea Dacică sau Cetatea Zânelor, care datează din secolul I. Săpăturile efectuate în zonă au scos la iveală mai multe obiecte de ceramică, arme, unelte şi un mormânt de inhumţie, pe baza cărora cercetătorii au stabilit că zona a fost slab populată în epoca bronzului, în timp ce în prima parte a epocii fierului populaţia era în creştere. Cu toate acestea, însă, s-a stabilit că în perioada dacică această zonă a cetăţii din Covasna fost foarte populată. În urma săpăturilor arheologice au mai fost descoperite aici câteva monede din secolul al XVI-lea, un vârf de spadă medievală din secolul al XII-lea şi un inel de argint.
Oraşul Covasna este renumit în România pentru apele sale minerale şi mofetele emanate din solul din zonă. Până şi numele oraşului, care provine de la cuvântul slavon „cvaz”, ce înseamnă acru, face referire la gustul apelor minerale din împrejurimi.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5200