Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzeşti
Dimensiune font:
Parte componentă a judeţului Bacău, astăzi cartier al oraşului Oneşti, Borzeştiul este locul de unde au plecat multe legende. În această localitate s-a născut şi a crescut marele voievod Ştefan cel Mare. Legendele spun că Biserica din Borzeşti, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este singurul lăcaş ridicat de marele domnitor nu pentru a sărbători vreo victorie, ci pentru a aminti lumii de prietenul său din copilărie, Gheorghiţă.
Se spune că împreună cu alţi copii, Ştefăniţă obişnuia să se joace de-a moldovenii şi tătarii în jurul unui stejar gros cât să-l cuprindă patru oameni. Jocurile copiilor reflectau vitregia acelor vremuri, aceştia fiind împărţiţi în două tabere - una de moldoveni, al cărei conducător era Ştefăniţă, şi cealaltă de tătari, care-l aveau drept căpetenie pe Mitruţ, prieten de joacă de-al său. Încă de pe atunci, micul Ştefan îşi arăta inteligenţa ageră şi abilităţile militare. La aceea vreme, tătarii erau spaima Moldovei. Aceştia erau veniţi din Mongolia şi doreau să ajungă în apusul Europei. În cele din urmă, au reuşit să întemeieze în sudul Rusiei o putere mare, ce avea să devină în timp Hoarda de aur. Despre tătari, istoria spune că erau iuţi şi atacau ca o furtună, distrugând totodată tot ce le stătea în cale. Pentru moldoveni, năvălitorii cu ochii oblici, părul negru şi caii iuţi erau ca o pedeapsă de la Dumnezeu.
Legenda mai spune că într-o după amiază de primăvară, Ştefan şi prietenii lui au început joaca şi după o luptă lungă Mitruţ a fost învins şi abia aştepta să fie ridicat de subsuori, în stejar. Din nefericire, din depărtare se vedeau venind tătarii şi copii nu au mai apucat să îl dea jos pe Mitruţ, acesta sfârşind de mâna adevăraţilor tătari.
La aceea vreme, Ştefănel a jurat că o să răzbune moartea lui Mitruţ cu mâna lui, iar dacă hanul care i-a pus capăt zilelor va mai trăi până va creşte el, îl va spânzura de stejarul din Borzeşti. Vremea a trecut şi Ştefănel, devenit domnitorul Ştefan, şi-a ţinut făgăduinţa.
Biserica este destul de masivă din punct de vedere al dimensiunilor şi are faţadele decorate cu ceramică smălţuită şi cărămidă. Un aspect aparte este dat de cele trei brâuri verzi din cărămidă care încing construcţia începând de sub nivelul ferestrelor şi până deasupra ocniţelor mari. Lăcaşul este construit din piatră de râu, iar legendele locului spun că drept liant a fost folosit un amestec de sânge de animal şi ouă.
Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, întâlnit la mai multe ctitorii stefaniene, precum cele din Dobrovăţ (judeţul Iaşi), boltit cu calote sferice. Biserica a fost restaurată între 1993 şi 1994 şi pictată în 2004 de pictorul Grigore Popescu.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5432
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau