Casa Vernescu

 În Bucureşti, pe Calea Victoriei, se află Casa Vernescu, un monument impunător atât prin arhitectura, cât şi prin istoria sa. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, această stradă nu făcea parte din Bucureşti, ea având numele de Drumul Braşovului şi fiind formată doar din secţiunea dintre Cercul Militar şi Piaţa Victoriei. Porţiunea rămasă până la Bulevardul Regina Elisabeta era numită Uliţa Mare spre Sărindar, deoarece ducea către Biserica Sărindar, unde se află astăzi Centrul Militar Naţional. În anul 1692 cele două drumuri au fost unite şi au primit numele de Podul Mogoşoaiei. Noua arteră a devenit în timp drumul principal al capitalei şi au fost construite aici case boiereşti, biserici, hanuri, magazine de lux şi instituţii de stat.

În anul 1878, pe 8 octombrie, armata română intră triumfal în Capitală, în urma victoriei obţinute în Războiul de Independenţă. Atunci Podul Mogoşoaiei a primit numele de Calea Victoriei, nume ce se păstrează şi azi.
Ajunşi aici, vă invităm să vă îndreptaţi spre Casa Vernescu, un monument deosebit, cu o istorie interesantă. Pe timpul când Constantin Racoviţă domnea pentru a doua oară în Ţara Românească, în anul 1763, Jean-Baptiste Linche, un nobil francez din Marsilia, a devenit secretarul de limba franceză al domnitorului. Acesta se căsătoreşte cu o româncă şi împreună au un băiat, pe nume Filip Lens, care mai târziu devine boier valah şi care construieşte casa, în anul 1821. Aici începe istoria propriu-zisă a monumentului. În 1822 are loc un incendiu puternic şi clădirea este refăcută, transformându-se în cea mai deosebită casă bucureşteană a vremii.

În anul 1853, când începe Războiul Crimeei, Filip Lens moare, iar în casă sunt găzduite, pe rând, sediile Colegiului Militar, al Ministerulului de Răzbel, apoi cel al Statului Major al armatei ruseşti. În acea vreme, casa a fost vizitată de personalităţi importante, printre care chiar Lev Tolstoi, marele scriitor rus.

În anul 1886, moştenitorii lui Filip Lens decid să vândă casa lui Guna Vernescu, avocat şi politician, fondator al Partidului Liberal. Acesta îl angajează, în perioada 1887 - 1889, pe marele arhitect Ion Mincu, care va reface vila, devenind cea mai frumoasă casă de pe Calea Victoriei. Aici aveau loc cele mai vestite baluri şi serate mondene.

Tavanele şi pereţii sunt realizate într-o armonie deplină, cu decoraţii aurite, cu vitralii şi oglinzi masive ce oferă întregului edificiu un fast deosebit. În acele vremuri domina stilul eclectic, realizat cu mare grijă pentru amănunte şi acesta a fost completat în anul 1890 cu picturile lui Daniel Mire, artistul creând o lume de vis, cu nori pictaţi luminos într-un albastru translucid.

Spre sfârşitul vieţii, Guna Vernescu rămâne fără bani şi casa este cumpărată de stat, aici funcţionând pe rând Ministerul Economiei Naţionale, Ministerul Industriei şi Comerţului şi chiar Guvernul României. În anul 1944, Armata Roşie preia casa şi sunt distruse o mare parte dintre picturile murale, iar după un an casa este preluată de Guvernul Groza.
În anul 1990, casa devine sediul Uniunii Scriitorilor din România, iar după anul 1993 este refăcută şi modernizată şi devine sediul unui restaurant de cinci stele.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4100.

Sursa foto: wikimedia.org