Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina

 Menţionată documentar pentru prima dată în anul 1503 pe lista localităţilor din Ţara Românească ce întreţineau relaţii comerciale cu Braşovul, Câmpina are, din 1663, statut de târg. În 1864, în urma hotărârii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este ridicată la rangul de oraş. Rapida ei dezvoltare se datorează construirii căii ferate Ploieşti – Predeal în 1879 şi amenajării unui stabiliment de băi saline şi sulfuroase pe platoul Gafiţa.

Cea mai veche construcţie din oraş, Biserica „de la Han” cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost înălţată în 1883 de Sfântul Calinic de la Cernica, pe locul unui aşezământ religios mai vechi. Ne mai atrag atenţia aici Biserica „Sfântul Nicolae”, a fostului Schit Slobozia construită în 1714 şi refăcută în secolul XIX, Capela „Hernea”, construită în stil baroc în memoria petrolistului Dumitru Hernea. Nu trebuie trecută cu vederea nici monumentala Biserică romano-catolică „Sfântul Anton”, înălţată între anii 1903 şi 1906, fastuos ornamentată, declarată monument arhitectonic. În apropierea comunei Poiana Câmpina se află biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fostei Mănăstiri Poiana, ridicată în anul 1690 de spătarul Toma Cantacuzino şi zugrăvită de Pârvu Mutu.

O altă clădire-monument este Muzeul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, construit de scriitor în memoria fiicei sale, care a murit din cauza tuberculozei, la doar 19 ani. Castelul are o construcţie uşor bizară, placată cu lespezi de gresie cenuşie şi un aer de fortăreaţă medievală, fapt ce i-a atras autorului porecla de „Magul de Câmpina”. Legendele locului spun că Hasdeu a auzit-o în mai multe seri pe Iulia cântând la pian. Într-o dimineaţă aceasta a fost văzută plecând cu un buchet de margarete în mână, două zile mai târziu au fost găsite trei margarete în castel, asta se întâmpla în luna septembrie când nu mai sunt margarete. La intrare în castel există două oglinzi puse faţă în faţă. Legenda spune că dacă te uiţi atent în ele şi te concentrezi, îţi poţi vedea inima. Întreaga construcţie e plină de mister şi simbolistică, aproape fiecare cameră spune ceva, lăsând vizitatorilor senzaţia întoarcerii în timp, nu cu o sută de ani, când a fost construit castelul, ci cu mii de ani. Spiritul Iuliei este reprezentat în majoritatea tablourilor din castel. Putem observa cum acesta veghează asupra părinţilor săi.

Un alt obiectiv pe care nu trebuie să îl rataţi este Muzeul „Nicolae Grigorescu”, amenajat în casa în care pictorul şi-a petrecut ultimii 15 ani din viaţă. Aici sunt expuse peste 100 de schiţe şi tablouri ale maestrului, din diferite perioade de creaţie. Câteva din schiţele care pot fi admirate aici sunt: „La fântână”, „Copil culcat”, „Convoi de prizonieri”, „Apus de soare la Barbizon”, „Autoportret”, „Bragagiul”, „Soldat la atac”, „Ţărănci” şi multe altele. Istoria muzeului este una mai puţin obişnuită. Acesta a fost ridicat după indicaţiile pictorului Nicolae Grigorescu, iar după 11 ani de la moartea sa, în 1918, a ars într-un incendiu, dispărând astfel multe tablouri, cărţi, obiecte de mobilier şi multe alte obiecte aparţinând pictorului.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 3710

Sursa foto: ro.wikipedia.org