Castelul Apor

 Castelul Apor din Turia, judeţul Covasna, este una dintre moştenirile patrimoniale valoroase ascunse în satele secuieşti. Acesta oferă turiştilor o imagine de ansamblu a vremurilor uitate, datorită farmecului deosebit amplificat de istoria familiilor nobiliare care au locuit aici de-a lungul timpului.
Comuna Turia se află în partea de nord a Covasnei, în depresiunea Trei Scaune, la 50 de km distanţă de Sfântul Gheorghe şi 32 km de oraşul Covasna.
Istoria acestui edificiu începe în secolul al XVI-lea. Nu se cunosc foarte multe informaţii din această perioadă, însă conform documentelor existente, în urma atacurilor din anul 1690, reşedinţa suferă avarii care fac necesare reparaţii ample. Trei ani mai târziu, lucrările de reconstrucţie sunt începute de contele István Apor de Altorja, ce fusese înnobilat pentru devotamentul său şi pentru ajutorul aduse principilor Apaffi. Contele István Apor îşi foloseşte averea dobândită o dată cu titlul nobiliar pentru a reface reşedinţa de la Turia, dar şi pentru construcţia Palatului Apor de la Alba Iulia şi înfiinţarea unei şcoli şi fundaţii culturale.
Chiar dacă reface mare parte a castelului, Contele István Apor păstrează în proiect încăperile realizate de fostul proprietar al clădrii András Apor. Acesta a comandat pictarea frescelor în anul 1651, împreună cu ancadramentele în stilul Renaşterii târzii ale uşilor sau camerele cu bolţi decorate cu stucaturi.
În anul 1820 reşedinţa din Turia suferă o altă serie de modificări. În această perioadă aripile laterale ale clădirii sunt extinse, acoperişul este refăcut iar corpul care adăposteşte scara este construit în stil neoclasic.
Încăperile castelului sunt grupate în jurul salonului central. Dintre acestea, cea mai impresionantă este camera boltită, acoperită în întregime cu fresce ce întruchipează figuri masculine, alternate cu peisaje şi motive vegetale. Este posibil ca această sală să fie echivalentul Sălii Cavalerilor întâlnită la reşedinţele nobiliare mai importante. Picturile murale renascentiste ale castelului au fost acoperite cu tencuială timp de 300 de ani. În anul 1965 însă acestea au fost aduse la lumină şi continuă să uimească cu frumuseţea şi bogăţia decoraţiilor şi a motivelor demne de statutul unei familii nobiliare.
În partea nordică a castelului, în camera numită Micul Palat, au fost descoperite fresce cu motive vegetale şi florale care la marginea ferestrelor reprezintă chipurile unor domniţe. Întreaga pictură din această cameră impresionează prin claritatea reprezentării, acurateţea tehnicii şi culorile calde folosite. În prezent, aceste picturi murale se află în curs de conservare şi restaurare.
În cadrul Castelului Apor veţi putea admira şi numeroase sculpturi în piatră şi plăci comemorative cu blazoanele familiei. De departe, însă, piesa de rezistenţă aici este piatra cu epitaful în limba latină a scriitorului Péter Apor, o personalitate a culturii transilvănene. Acesta a fost fiul adoptiv al contelui István Apor şi s-a remarcat ca fiind un poet excentric şi prozator. În anul 1736 Péter Apor, scrie, retras la Turia, o operă literară şi istorică importantă numită Metamorphosis Transylvaniae. Lucrarea, care porneşte de la valorificarea obiceiurile vechilor ardeleni şi până la occidentalizarea straturilor sociale, realizează o radiografie a schimbărilor de mentalitate şi putere în Principatul Transilvaniei aflat la cumpăna dintre secole.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5202

Sursa foto: wikimedia.org