Cetatea Dacica Costesti - Hunedoara

Cetatea Dacica Costesti este una dintre cele mai insemnate cetati dacice din ultimele doua secole dinainte de cucerirea romana si se afla in Costesti, sat in com. Orastioara de Sus (jud. Hunedoara), pe dealul numit "Cetatuia", la alt. de 561m. Fortificatia acesteia consta dintr-un val de pamant cu palisada, lat la baza de cca. 6-8m si cu o inaltime de 2-2,50m, care proteja partea superioara a dealului, platoul si terasele.

 

Distrusa in timpul primului razboi daco-roman, in 102 p. Chr., cetatea este grabnic refacuta si apoi definitiv distrusa si abandonata in anul 106 p. Chr., odata cu cucerirea Daciei de catre romani. Ruinele ei au servit drept cariera de piatra pentru construirea castrelor. Dealul "Cetatuia", cu cetatea de pe culmea sa formeaza un punct de paza deosebit, cu vedere la mare distanta, plasat la intrarea in masivul stancos al Muntilor Sureanu, acolo unde Apa Gradistei se ingusteaza deodata. Asa cum din hrisoavele istorice razbat informatii despre Costesti, ca fiind primul avanpost militar de aparare, tot asa din izvorul spiritualitatii orale dacice se aud si acum ecourile de "prim pas in devenirea si pregatirea spirituala dacica".

 

Costesti este primul avanpost, este scoala primara a educatiei spirituale de tip ezoteric pe care au dezvoltat-o protodacii si mai apoi dacii. Cetatea Costesti la fel ca si toate celelate cetati dacice din complexul spiritualo-militar dacic, este continuatoarea, pastratoarea si educatoarea traditilor si cunoasterii ezoterice protodacice, dacice; si mai cunoscut noua dar mai veche totusi, a academiei de spiritualitate Dacica, continuatoarea invatamantului si cunoasterii civilizatiei stelare, divine care a functionat pe aceste locuri inca de pe timpul cand muntele cunoasterii - Meru - era activ si nu s-a prabusit.

 

Varful colinei a fost amenajat de catre constructorii daci in terase, rezultand astfel un platou de forma elipsoidala pe care au fost dispuse elementele de aparare: santuri si valuri de aparare intarite cu palisade, ziduri de piatra cu turnuri la extremitati, turnuri de veghe. In interiorul spatiului aparat, urcand pe o scara monumentala marginita de un zid se ajunge pe platou si la unul din turnurile-locuinta. Acesta era construit din piatra la nivelul parterului si din caramida de forma patrata sau rectangulara la partea superioara.

 

O alta scara conducea catre un al doilea turn-locuinta. Cele doua turnuri ocupa extremitatile de nord si sud ale platoului, intre ele, pe varf, existand un turn de paza. Alte trei turnuri, izolate, vegheau asupra drumului de acces antic si asupra marelui sanctuar. Sanctuarele, in numar de patru, erau rectangulare, cu tamburi de calcar si coloane din lemn