Cetatea Ilenei Cosânzene

 Aflată la doar 3 kilometri de centrul oraşului Covasna, Cetatea Ilenei Cosânzene este unul dintre obiectivele cele mai vizitate de turiştii care ajung în zonă, un loc situat într-un cadru natural de basm, în jurul căruia s-au conturat mai multe legende. Poveştile tradiţionale româneşti vorbesc despre o fată frumoasă care ar fi locuit pe aceste meleaguri. Cetatea Ilenei Cosânzene, cunoscută de localnici şi sub denumirea de Cetatea lui Miske, nume primit de la pădurea în care se află, aminteşte de legenda unei comori nepreţuite aflată în beciurile construcţiei.

Localnicii au realizat însă, de-a lungul timpului, că această bogăţie a Ilenei nu consta neapărat în flori de diamante, mărgăritare, aur sau argint, ci pur şi simplu în frumuseţea şi darurile naturii care înconjoară această regiune. Originile cetăţii sunt încă necunoscute. Aceasta aură de mister care înconjoară locul a dat naştere mai multor legende. Localnicii cred că aici locuia frumoasa Ileana Cosânzeana, care îşi ascunsese în beciurile cetăţii o comoară imensă. Se spune că această avere era păzită de un cocoş care adormea doar o dată la şapte ani. În momentul acela, porţile secrete se deschideau, iar cel care se afla în apropiere avea şansa să descopere minunata avere.

O altă legendă spune că această comoară, păzită de balauri, poate fi găsită numai în ziua de Sfântul Gheorghe. Se spune că averea putea fi descoperită doar de cel de-al şaptelea copil al unei familii, numai atunci când acestuia îi apărea în vis, cu o seară înainte, un strămoş care să-i fi spus cum să ajungă la comoară. În grădina cetăţii se află tufe de rozmarin şi pomi fructiferi, despre care se spune că sunt îngrijiţi şi udaţi de zâne, în nopţile cu clar de lună. 

Ţinuturile Covasnei beneficiază de surse naturale importante şi variate, mai ales din punct de vedere hidromineral şi carbogazos. Această zonă este foarte renumită, de asemenea, pentru izvoarele sale cu valoare terapeutică, ce atrag an de an mii de turişti. Oraşul Covasna a fost prima dată atestat documentar în anul 1567, dar descoperirile arheologice făcute pe acest teritoriu dovedesc faptul că omul a fost prezent aici încă din neolitic. În partea de est a oraşului, pe dealul Cetatea Zânelor, au fost descoperite ruinele unei fortificaţii din vremea dacilor, conform cercetărilor. Cetatea are zidurile de piatră dispuse în mai multe terase, care datează din secolul I î.C şi secolul I d.C, iar săpăturile efectuate în zonă au scos la iveală mai multe obiecte de ceramică, arme, unelte etc.

În satul Ghelinţa, în vechea clădire a Bisericii romano-catolice, puteţi admira frescele executate la începutul secolului al XIV-lea. Cele mai importante şi uimitoare elemente al bisericii sunt frescele de pe trei dintre pereţii clădirii, cel sudic, cel vestic şi cel nordic, care datează din anii 1330 – 1340 şi înfăţişează diferite scene ale legendei Sf. Ladislau. Această biserică a fost declarată parte a moştenirii culturale globale de către UNESCO.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5209

Sursa foto: info-hoteluri.ro