Cetatea Neamţului

 Ajunşi în oraşul Târgul Neamţ, veţi putea zări pe un deal înalt Cetatea Neamţului, simbolul oraşului. Aceasta a fost comparată de multe ori cu un cuib de vulturi, deoarece este situată pe o stâncă din partea de sud a Culmii Pleşu.

Începuturile cetăţii se leagă de domnia lui Petru Muşat, deoarece se pare că el a realizat prima construcţie. Iniţial, aceasta a avut forma unui fort pătrat, cu ziduri groase de 2 metri şi o înălţime de 12 metri. Cetăţuia a fost ulterior fortificată între anii 1475 – 1476, de către Ştefan cel Mare, care a supraînălţat vechile ziduri cu 6-7 metri, a adăugat o nouă centură de ziduri, cu patru bastioane, şi a săpat un şanţ adânc în jurul acesteia, deasupra căruia a ridicat un pod arcuit din piatră. Toate acestea, au fost construite pentru ca cetatea să fie adecvată sistemului de apărare al epocii şi dorind să fie şi cea mai mare parte a arhitecturii militare, de meşteri gotici chemaţi din ţările învecinate, precum Polonia sau Ungaria. În curtea interioară, au fost ridicate casele domneşti, dependinţe pentru garnizoana militară, o biserică, ateliere ale meşteşugarilor şi magazii pentru muniţie.

După toate îmbunătăţirile care au fost aduse de către Ştefan cel Mare, cetatea ajunsese să aibă forma unui patrulater cu laturi inegale. Încă mai avea nevoie de întăriri, iar acestea au fost aduse de către Vasile Lupu între anii 1645 – 1646. În această perioadă, în incinta clădirii, a fost înălţată o mănăstire cu hramul Sfântul Nicolae.

Alături de Cetatea Sucevei şi noua Cetate a Romanului, Cetatea Neamţ făcea parte din sistemul de apărare intern al Moldovei şi a funcţionat până în secolul XVI. În anul 1718, cetatea a fost distrusă de către domnitorul Mihai Racoviţă, la ordinul turcilor, care nu au mai permis să existe cetăţi în stare de funcţionare în Moldova.
În anul 1992, cetatea a fost restaurată. Deasupra Porţii Cetăţii, vă va întâmpina stema Moldovei. În continuare, veţi merge pe puntea mobilă, care se spune că fost ridicată pentru a întrerupe legătura cetăţii cu podul, iar în cazul în care duşmanii treceau şi de acest obstacol, dădeau peste capcana cu trapă denumită „cursa de şoareci”.

În Sala de Sfat şi Judecată, care era folosita ca „scaun şi sfat domnesc”, dar şi pentru judecarea diverselor pricini, se află o masă lungă din lemn înconjurată de scaune din lemn cu spătar înalt. Urmează Iatacul şi Camera de Taină, unde poate fi admirată soba din teracotă smălţuită şi o masă rotundă din lemn, la care sunt înfăţişaţi câţiva dregători în aşteptarea voievodului, pentru a fi discutate problemele ţării.

Sala Armelor este un alt loc atractiv, cu scuturi şi suliţe, vizitatorii putând afla aici detalii despre armamentul şi tehnica militară folosite. Vă va atrage atenţia şi Ieşirea Secretă, care aşa se şi doreşte să rămână, deoarece nu este permis accesul vizitatorilor...

Merită, cu siguranţă, să vizitaţi această cetate! Veţi înţelege istoria ţării noastre şi vă veţi simţi cu adevărat mândri că sunteţi români. Nu plecaţi de la Cetatea Neamţului fără să aruncaţi o monedă în fântâna din curtea interioară: se spune că aduce noroc!

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic
0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 2711