Cetatea Râşnov

 În zona oraşului Râşnov a existat, încă din Antichitate, o mare aşezare dacică, numită Cumidava. Numele acesteia a fost păstrat de cuceritorii romani, care au ridicat aici un castru pentru o unitate militară auxiliară. Urmele castrului sunt vizibile în locul numit „Cetatea de pământ”.
Se presupune că primii colonişti ai acestor meleaguri au venit din zona fluviului Rin, dintr-o aşezare numită Rosenau, de aici provenind şi denumirea ulterioară a localităţii. Prima menţiune a Râşnovului apare în documente ale anului 1331, când Carol Robert de Anjou, face referire la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus, ca fiind „Rosnou”.

Râşnovul este binecunoscut pentru cetatea medievală ţărănească amplasată la înălţime, pe un vârf stâncos ce permitea supravegherea Câmpiei Bârsei. Ea a fost construită pe un loc în care s-au aflat, succesiv, mai multe aşezări începând din preistorie. Cetatea a fost construită în secolul al XIII-lea, dar a fost atestată, pentru prima dată prin documente în 1355. Aceasta are o structură concentrică, la exterior fiind vizibile incinta cu zidurile înalte de 5 metri, o poartă fortificată şi cele opt bastioane care domină dealul. Incinta este prevăzută cu turnuri dreptunghiulare. Materialele folosite în construirea cetăţii au fost piatra şi cărămida, iar zidurile şi turnurile erau acoperite cu ţiglă pentru a preveni incendiile.

Cetatea a fost numită „ţărănească”, deoarece a fost construită de către localnici, pentru a se apăra împotriva invaziei tătarilor. Alte surse indică ordinul Cavalerilor Teutoni ca fiind întemeietorii acesteia, lor fiindu-le atribuite şi alte cetăţi transilvane: Feldioara, Braşov.
În curtea interioară se găsesc ruinele celor peste 30 de case ce adăposteau locuitorii Râşnovului pe timp de asedii. S-au mai păstrat şi ruinele unei şcoli şi ale unei capele. Conform unor documente ale vremii, cetatea a trecut printr-un incendiu grav în 1718, fiind ulterior refăcută. O singură dată, cetatea a capitulat, în vremea principelui Gabriel Bathory, în 1612, din cauza lipsei de apă. În 1600, trupele lui Mihai Viteazu au fost găzduite de Cetatea Râşnov, după lupta pierdută de la Mirăslău.
Evoluţia aşezării se datorează şi existenţei drumului comercial numit Drumul Branului, reprezentând la acea vreme cea mai importantă legătură transcarpatică.

Emblema Râşnovului a fost ales trandafirul, oraşul fiind considerat „frumos ca un buchet de trandafiri”, dar şi misterios ca o cetate necucerită şi fermecător ca epoca în care şi-a cunoscut gloria. Cetatea este cea mai reprezentativă marcă a Râşnovului. Aici sunt organizate numeroase evenimente, precum Sărbătoarea Rozelor, Festivalul Medieval „Turnul Cetăţilor” sau Festivalul de Film Istoric.
În Râşnov mai puteţi vizita, pe lângă Cetate, și Ansamblul Bisericii Evanghelice, Biserica „Sfântul Nicolae”, Situl arheologic „Dealul Cetăţii” sau peşterile „Valea Cetăţii” şi „Râşnoavei”.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 3428

Sursa foto: www.rasnov-turism.ro