Cetatea ţărănească din Slimnic
Dimensiune font:
Comuna Silmnic este situată la 15 kilometri de reşedinţa de judeţ, Sibiu, şi la 37 de kilometri de municipiul Mediaş. Cea dintâi atestare documentară a localităţii Slimnic apare la câteva decenii după trecerea invaziei mongole şi datează din 10 decembrie 1282, când Lodomerius, episcop de Strigoniu, confirmă lui Reynoldus, paroh de Stolchunbercht şi decan al capitului Sibiului, o serie de privilegii primite de la arhiepiscopul Filip.
Cel mai important obiectiv turistic din localitatea Silmnic/ Stolzenburg este cetatea ţărănească. Denumită şi biserica cetate, această construcţie a fost înălţată pe un deal de la marginea localităţii Silmnic, unde azi se mai pot observa şi resturile unei fortificaţii feudale.
Cetatea de la Slimnic a fost ridicată în totalitate din cărămidă, zidurile exterioare fiind sprijinite de contraforţi în trepte, elemente care trădează caracterul mai recent. Această cetate ţărănească a fost aşezată la marginea Scaunului Sibiului, înainte de dealurile care-l despărţeau de Scaunul Mediaşului. Se spune că pe vremuri în preajma cetăţii erau o pădure întinsă, intrată în tradiţia populară ca fiind loc de adăpost al haiducilor.
Cetăţii ţărăneşti i-a aparţinut şi capela gotică situată în nordul cetăţii, transformată apoi într-un turn de apărare. În cursul secolului al XIV-lea a fost construită şi bazilica în stil gotic, pe axa de est-vest, dar din nefericire aceasta nu a fost terminată. În secolul al XV-lea au fost realizate alte lucrări noi de fortificaţie.
Cetatea ţărănească de la Slimnic a fost asediată de mai multe ori de-a lungul istoriei. Prima oară a fost asediată şi cucerită de Ioan Zapoyla în anul 1529, în ciuda faptului că fusese înzestrată de la Sibiu cu archebuze, bombarde şi foarte bine aprovizionată cu pulbere. În secolul al XVII-lea, în anul 1658, a fost asediată de către otomani, iar în secolul al XVIII-lea a fost incendiată de ostaşii lui Francis Rakoczi al II-lea. În timpul luptelor împotriva lui Gheorghe Rakoczy, aceasta este incendiată, ca mai târziu să fie aruncată în aer de către imperiali.
După toate aceste asedii, cetatea a continuat să reziste şi cu toate că era controlată de oraşul Sibiu, se afla tot în paza obştii satului. ţăranii îşi ţineau aici proviziile şi aveau grijă să fie bine întreţinută. Datorită acestui fapt, cetatea îşi păstrează aspectul ţărănesc, continuând să se afle şi azi în seama obştii.
În anul 1855 s-a dărâmat o parte a zidului bisericii gotice neterminate din incinta cetăţii. Materialul rezultat va fi folosit la executarea unui zid protector la cimitirul nou. În 1870 s-a prăbuşit turnuleţul din sud-est, dintre curtea interioară şi cea exterioară, iar în 1872 s-a prăbuşit şi o parte a zidului de împrejmuire din partea de sud-est. În timpul Primului Război Mondial din turn a fost luat clopotul foarte preţios.
Biserica gotică, din păcate neterminată, este compusă din navă, cor şi absidă. Nava a fost boltită în plasă, în jurul anilor 1500. Se mai păstrează ferestrele şi cele trei portaluri. În această biserică se pot observa două pietre funerare datând din secolele XVI-XVII, amvonul şi altarul construite în stil baroc din secolul al XVIII-lea.
Cetatea de la Slimnic poate fi vizitată de turişti, care beneficiază, spre deosebire de alte obiective turistice de informaţii de specialitate. De asemenea, turiştii pot urca şi în turnul cetăţii, de unde pot observa panorama încântătoare.
Dacă tot aţi ajuns în localitatea Slimnic, pe lângă cetatea ţărănească mai puteţi vizita o serie de lăcaşuri de cult care aparţin mai multor rituri: Biserica Evanghelică cu hramul Sf. Bartolomeu, Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Arhangheli sau Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sf. Treime”, construită între anii 1904–1910.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3886.
Sursa foto: ro.wikipedia.org
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau