Complexul Monastic „Basarabi” de la Murfatlar

 La vest de Constanţa, la numai 19 kilometri, se află micul oraş Murfatlar, cunoscut o perioadă îndelungată ca Basarabi. A fost numit aşa după dinastia Basarabilor, care a condus Muntenia începând din secolul al XIV-lea. Din 1924, numele localităţii este schimbat în Murfatlar, în turcă ”Al lui Murfat", nume provenit de la turcul Murfat.
 

 Revine la denumirea de Basarabi în 1980, când se spune că ar fi intervenit chiar cuplul Ceauşescu, care ar fi ordonat schimbarea numelui, pentru că pronunţarea lui era o problemă pentru ei. Până în anul 2007, oraşul s-a numit Basarabi, însă Camera Deputaţilor a adoptat legea de revenire la toponimul Murfatlar.
În ceea ce priveşte vechimea aşezării, au fost făcute unele descoperiri, ce atestă locuirea ei încă dinainte de anul 992 d.Hr., ajungând astăzi la o vechime de aproape 1200 de ani. Lângă oraş, a fost găsit în 1957, un monument rupestru din secolul al X-lea, unic în cultura românească. Este vorba despre un ansamblu de chilii, încăperi cu destinaţie încă necunoscută şi mici bisericuţe săpate în dealul de cretă numit Tibişin.

 În luna iunie a anului 1957, lucrările pentru mărirea frontului de exploatare a carierei de cretă au dus la descoperirile ce ulterior au uimit întreaga ţară. Şantierul descoperit a intrat sub conducerea lui Ion Barnea şi Virgil Bailciulescu secondaţi de Petre Diaconu, Adrian Rădulescu şi Radu Florescu. Cercetările duc treptat la descoperirea mai multor bisericuţe săpate în masivul de cretă, pline de scrijelituri extrem de interesante, urme de locuire, galerii şi morminte.
 

 De certă inspiraţie bizantină sunt lăcaşurile de cult, dintre care unul este format din altar, naos şi pronaos, cu bolţi semicilindrice, iar altul are basilică cu trei nave, toate cioplite în stâncă de calcar.
Pe pereţii încăperilor – unele dintre ele cu rol funerar – au fost descoperite inscripţii diferite greu de descifrat, cu caractere chirilice, glagolitice şi runice ca şi decoraţii geometrice, zoomorfe şi antropomorfe.

Degradarea rapidă a făcut ca autorităţile să implementeze unele măsuri de siguranţă ale sitului, astfel că după 1960, se iau măsuri de restaurare şi consolidare. Astfel se construieşte un edificiu de beton deasupra pantei dealului, pentru a proteja ansamblul rupestru.

Din cauza lipsei de fonduri, proiectul a fost oarecum abandonat, însă, din 2007 intrând sub administrarea Muzeului de Arheologie din Constanţa, au reînceput lucrări de conservare ale sitului.
Murfaltar este cel mai bine cunoscut, în ţară şi în străinătate, pentru podgoriile sale. Apreciatele sale soiuri de vin reprezintă un punct de atracţie important al oraşului, putând fi vizitate aici crama şi complexul de vinificaţie.

Pe lângă acestea, mai puteţi admira conacul lui Mihail Kogălniceanu, monument istoric, care astăzi găzduieşte o grădiniţă, sau să vă bucraţi simţurile vizitând rezervaţia naturală Fântâniţa. Aceasta se înfăţişează sub forma unei pante abrupte, calcaroase, pusă sub ocrotire în anul 1932. Aşadar, fie că vă doriţi să încercaţi un vin bun, să vizitaţi Complexul Monastic sau să respiraţi aerul curat al rezervaţiei Fântâniţa, vă invităm să poposiţi în oraşul dobrogean Murfatlar.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 5014.

Sursa foto: www.traveleuropa.ro